marți, 19 noiembrie 2013

Ion Cristoiu basistul



            In 2008 in emisiunea “Sinteza zilei cu Mihai Gadea si Ion Cristoiu”, se analiza posibilitatea ca Traian Basescu sa candideze pentru un nou mandat de Presedinte la alegerile din 2009, remarca d-lui Cristoiu a fost formidabila, citez : “va da-ti seama ce ar insemna inca 5 ani cu Basescu la Cotroceni? Un mandat si deja este prea mult, dar inca unul…” .Mai tarziu in toamna aceluiasi an, cand Partidul Conservator a intrat la guvernare alaturi de PSD si PDL, d-l Ion Cristoiu ca un adevarat jurnalist independent a declarat ca numai poate presta intr-un post de televiziune al carui patron se afla la guvernare. Pentru moment am fost surprins de  hotararea lui, chiar am apreciat verticalitatea ce nu prea o avuse-se pana atunci si, de ce nu, gaina care fatase pui o consideram o delicatesa gazetareasca.
            Nu mare mi-a fost mirarea cand la putin timp de la plecarea de la Antena 3 am descoperit un nou Ion Cristoiu, cu alte idei, cu alte aprecieri, un nou enorias, ce aderase la “Biserica Adorarea lui Basescu”. Aici alaturi de ziaristi pe care, ori despre care vorbise cu dispret, acum comenta, laudandu-l la unison pe Basescu si PDL. Imi amintesc ca atunci cand trebuia sa pronunte numele lui Radu Moraru, Grigore Cartianu si mai ales Robert Turcescu, simtea nevoia sa manance o felie de lamaie pentru a indeparta greata ce il cuprindea subit la pronuntia acestor nume.
            Dar un om precum Cristoiu s-a adaptat foarte repede la noua situatie,  ucenicia facuta in presa comunista unde adulatia era prezenta in orice articol,  la ajutat sa treaca cu usurinta de la “jos Basescu” la “sus Basescu”. Astfel a inceput o noua epoca de pupincurism alaturi de mai consacratii Pora Andreea, Turcescu Robert, Cartianu Grigore si toata pleiada de la fituica “Ev. Zilei”. Pot spune fara sa gresesc ca, el, Cristoiu era primul la pupat de fund basescian, in timp ce ceilalti pupincuristi asteptau cu un fel de religiozitate sa le vina randul.
            Timpul a trecut, corabia lui Basescu a inceput sa se subrezeasca, sa ia apa, usor, usor, se scufunda, timpul lui la carma corabiei numita Romania expira, matelotii care i-au lustruit fundul, incep sa calculeze avantajele si dezavantajele ramanerii alaturi de el. Cristoiu a simtit ca ramanerea alaturi de Basescu este sinucidere, asa ca a parasit corabia, va fi urmat in mod sigur de altii. Ce va face, ori unde va merge de acum in colo numai conteaza, si-a spus ultimele cuvinte in presa, orice va spune de acum incolo va fi egal cu zero, credibilitatea lui a disparut. Domnul Cristoiu a ratat ocazia de a fi un Patriarh al presei, a preferat sa se tavaleasca in troaca comentariilor porcesti, a adulatiei fara discernamant. Singurul lucru ce-l poate face si, il poate face cu oarecare succes, ar fi sa se retraga din viata jurnalistica, ori sa comenteze la Trinitras despre restituirea averilor bisericesti.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Vremuri de cumpănă

  În urmă cu 35 ani, oamenii, mai ales tineri, cădeau secerați de gloanțele unui regim tiranic. Sătui de frig și înfometare, cetățenii Român...