Interviu cu dada Floarea în postul Crăciunului

      Un ziarist cu microfonul în mână cutreiera pe uliţele unui sat. La un moment dat se întâlneşte cu o săteancă:

       - „bună ziua, doamnă!”, o salută respectuos jurnalistul.

       - „Nu sunt doamnă, eu sunt dadă, dada Floarea, ai înţeles?”

      - „Înţeles, vrei să-mi răspunzi la câteva întrebări?”

       - „Da”

       - „Câţi ani ai dadă?”

     - „Asta precis nu ştiu, căci a murit mama şi am uitat s-o întreb dacă m-am născut până-n război ori în timpul războiului.Noi acasă am fost cinci copii, trei născuţi înainte de război, când tata era acasă şi doi născuţi în timpul războiului, când tata era plecat la oaste. Când a venit tata acasă a întrebat pe mama”: „bine fă femeie te-am lăsat cu trei copii şi te găsesc cu cinci, doi de unde sunt?”

-„ Bărbate, i-am furat de la doi nemţi, ce era să-i las să plece cu copiii în Nemţia lor?”” Şi de unde aveau nemţii copiii?” „Păi, nu-i avea, da eu i-am luat prin prăsilă”. „Bine femeie, a zis tata tot nedumerit, îi vom creşte şi p-ăştia, poate or ieşi mai deştepţi”

     - „Acu eu nu ştiu, căci nu-mi spuse mama, dacă sunt dintre cei trei buni, ori din ăia doi furaţi”.

    - „Dadă vine Crăciunul, care sunt obiceiurile pe aici şi mai ales ce semnificaţie are această zi pentru dumneavoastră”?

     -„De Crăciun e frumos, vin copiii să colinde, mai vin şi oameni mari, din cei săraci, le dăm covrigi, nuci, biscuiţi, fiecare ce are, apoi vin cu ”Steaua”, ce mai, e frumos! În ajunul Crăciunului tăiem porcul, pregătim cârnaţi, caltaboşi, leber, şunci, tot ce trebuie, apoi facem cozonaci şi prăjituri.În ziua de Crăciun mergem la Biserică cu coşul plin de bunătăţi, după ce preotul face slujba, venim cu coşul acasă. Pun pe o tavă din toate, carne, prăjituri, cozonac şi merg să împart vecinilor din bunătăţile pregătite de mine, da lu' Leana lu' Măruntu, aia de stă peste drum de mine, nu-i dau, nu-i dau pentru că nici ea nu  mi-a dat de doi ani, aşa că nu-mi împarţi, nu-ţi împart!”

     - „Dadă nu mi-ai spus ce semnificaţie are ziua de Crăciun”.

      -„Cum Doamne iartă-mă, nu am răspuns, da până acum ce îţi zisei?”

      -„Dadă, o ultimă întrebare: care este deosebirea dintre ziua de Crăciun şi ziua de Paşti?”

     -„E mare, dacă de Crăciun tăiem porcul, de paşte tăiem mielul, unii taie curcan, eu nu, tai numai miel, că asta cinstim de Paşti, tăierea mielului, aşa să şti!”

     După ce am mulţumit dadei Floarea pentru învăţăturile transmise, am mers mai departe ne încercând să schimb nimic din ceea ce ştia buna femeie. Până la urmă câţi mai ştiu ce semnificaţie au cele două mari praznice creştine? Pentru câţi contează faptul că la Crăciun ne bucurăm de Naşterea Pruncului Iisus Hristos, ori că la Paşti, după ce plângem chinurile din săptămâna patimilor îndurate de Domnul nostru Iisus Hristos, în ziua de Paşti ne bucurăm şi ne minunăm de Învierea Sa. Până la urmă dada Floarea are dreptate, aceste două zile sunt un alt prilej pentru îmbuibare, pentru dezmăţ şi ciolhanuri.