Drepturile pe care le au foştii preşedinţi la expirarea mandatului, o bătaie de joc la adresa poporului

În poză Preşedintele Uruguayului, Jose Mujica şi casa sa.

     De ce trebuie ca foştii preşedinţi ai României să aibă nişte drepturi mai mari decât cetăţenii români? Un Preşedinte al României este cel mai înalt funcţionar al statului şi atât. Nu este cu nimic mai presus decât Primul Ministru, cel care are în sarcină ca, împreună cu guvernul, să administreze treburile Ţării. Alţi doi oameni importanţi şi care deţin informaţii secrete sunt preşedinţii celor două camere ale Parlamentului. Nici unul dintre cei menţionaţi mai sus, în afară de Preşedintele României, nu beneficiază de casă, pază SPP, maşină, ori secretară, toate plătite de stat, după expirarea mandatului. Consider că legea prin care un fost Preşedinte al Ţării, beneficiază de casă, birou, secretară, pază SPP, maşină, plus o pensie de 75% din salariul Preşedintelui în funcţie, este nedreaptă, nu se justifică. Într-o Românie în care copii geniali locuiesc împreună cu familia lor într-o pivniţă, un fost Preşedinte să aibă atâtea facilităţi de la stat, este o bătaie de joc la adresa celor mulţi şi obidiţi.

    Din cauza şi a acestor foşti Preşedinţi, România a ajuns un stat cu o suveranitate incertă, cu o economie pe butuci, cu specialiştii din toate domeniile plecaţi peste graniţe, pentru că în propria Ţară nu erau plătiţi conform valorii şi muncii efectuate. Care ar fi meritele unor oamenii ce au înrobit România? În 1990 aveam peste 10 milioane de salariaţi, acum avem undeva la 5 milioane de salariaţi, dacă numărul salariaţilor a scăzut cu 50%, este şi mulţumită „muncii” depuse de foştii locatari de la Cotroceni. În mod sigur au făcut şi lucruri bune, aceşti foşti preşedinţi, dar pentru aceasta au fost plătiţi, nu au muncit în zadar.

Nu cred că este necesară nici paza SPP, nu cred că are cineva interesul să-l răpească pe vreunul din foşti Preşedinţi, până la urmă cele mai multe secrete sunt deţinute de foştii şefi ai serviciilor secrete, aceştia nu au nici un fel de pază, oare ei nu ar putea fi răpiţi şi forţaţi să-şi trădeze Ţara? O secretară, să fim serioşi, o cafea şi un whisky şi le poate pune singur. Şofer, cu acest lucru sunt deacord, dar plata să fie făcută de stat 50% şi de beneficiar 50%, asta pentru că nu toate deplasările vor fi în interesul Ţării, de fapt nu va fi niciuna, numai că astăzi mă simt generos.

   Maşină de la stat în folosul fostului Preşedinte, să aibă, numai atunci când este folosită pentru a merge la întâlniri cu oficiali ai unor state străine,, altfel când merge la cârciumă să meargă cu propria maşină.

Casă de la stat, de fapt vilă de sute de metrii pătraţi, nu se justifică sub nici o formă, foştii preşedinţi pot sta foarte bine în propriile locuinţe, de fapt doi dintre ei respectiv, Iliescu şi Constantinescu, locuiesc în propria casă.

   O pensie echivalentă cu 75% din salariul Preşedintelui în funcţie, la care se adaugă şi pensia lui de drept pentru activitatea depusă anterior ocupării funcţiei de Preşedinte. Prea mulţi bani ce nu sunt justificaţi, de o activitate laborioasă şi constructivă în folosul Ţării, în perioada cât a fost şef al statului.

În România în care oamenii sunt scoşi cu forţa din casele pe care le-au cumpărat de bună credinţă, din cauza unor legi nedrepte, legi care au fost promulgate de foştii şefi de stat ai Ţării, ar fi o impietate faţă de aceşti oameni ca, foştii locatari de la Cotroceni să primească nişte viloaie de sute de metrii pătraţi în care să locuiască singuri, ori împreună cu soţia, iar în 20 de metri pătraţi aflaţi prin vreo pivniţă să locuiască 4-5-6 persoane.

   Concluzia : fostul Preşedinte al Ţării nu trebuie să primească nimic pentru faptul că, a reprezentat Ţara o anumită perioadă de timp. Bucuria de a fi fost, la un moment dat al istorie, omul cu funcţia cea mai înaltă din Ţară, trebuie să fie plata cea mai mare pentru el. Să nu uităm că, un preşedinte nu este luat cu forţa şi dus pe scaunul de la Cotroceni, el vine în faţa naţiunii şi cerşeşte votul electoratului, promiţînd în schimb că, va lupta pentru binele poporului şi va fi în slujba poporului. Pe nici-un candidat ,la preşedinţia României, nu l-am auzit spunând că, el candidează pentru a avea după expirarea mandatului, casă, maşină, pază SPP, secretară şi 75% din salariul Preşedintelui în funcţie, pe toţi i-am auzit spunând că vor să vină la conducerea României pentru a se pune în slujba poporului. Ce putem observa, că la finalul mandatului, ei sunt cei care jecmănesc cel mai tare poporul, prin drepturile date lor, de nişte legi strâmbe.

     Domnul Băsescu a făcut un circ demn de o cauză mai bună, atunci când a rămas în mod abuziv în Vila Lac 3, deşi putea foarte bine să plece pentru o perioadă scurtă de timp în casa din Mihăileanu, fără a mai merge la complexul Scroviştea. Lamentabil comportamentul acestui marinar care, nu a înţeles nimic din cei 10 ani petrecuţi la Cotroceni.

    Ar fi putut să facă o vizită domnului Jose Mujica, Preşedintele Uruguaiului, acest mare Om care, din salariul de preşedinte donează 90% unor acţiuni caritabile, iar veniturile proprii şi le asigură din cultivarea şi vânzarea crizantemelor. Activitate pe care o desfăşoară împreună cu soţia pe o mică suprafaţă de teren, unde se află modesta sa locuinţă.

    La sediul PMP poate merge în fiecare zi cu propriul Logan, conducând cu grijă, acolo securitatea îi va fi asigurată de domnul Cristescu mai bine decât orice SPP-ist. Pentru asemenea activitate nu trebuie să fie plătit de stat. Locuinţa din Mihăileanu care este cam tot a statului ar fi suficientă pentru un om cu uncaracter atât de mic cum este al d-lui T. Băsescu.

    Până la urmă nu se ştie care, va fi casa pe care o va repartiza statul prin hotărârile justiţiei.

Mulţumesc pentru poză: comisarul.ro.

Partidele actuale sunt pentru cimitirul politic al istoriei

   

O somaţie adresată lui Victor Ponta m-a determinat să scriu acest articol. Somaţia sună aşa : „Victor Ponta ai 2 săptămâni să-ţi dai demisia altfel, te dăm noi jos pe 15 aprilie”. Pentru mine somaţia este în regulă, numai că aş dori să ştiu, pe cine vor să pună în loc. Am aşa o bucurie în suflet la gândul că, aceşti oameni care vor să-l debarce pe V.Ponta, au găsit posibilitatea formării unui nou guvern cu oameni fără pată, cu oamenii care nu sunt înveteraţi, care fug de, şpagă, mită, foloase necuvenite, ori furturi, ca dracu de tămâie. Dacă este aşa şi eu voi fi în Piaţa Universităţii pe data de 15 aprilie, pentru a da guvernul jos. Mă întreb, unde au găsit aceşti oameni neprihăniţi, unde au stat pitiţi până acum pentru ca, dintr-o dată şi pe nepusă masă să apară? Să fie ăsta adevărul, ori vorbim de vopsitul PDL în culorile liberale?

    Dacă este vorba de gaşca lui Blaga reunită cu gaşca Alinei Gorghiu nu voi bate drumul până-n Bucureşti pentru ei. Nu au ce să aducă nou, au dat examenul de incapacitate administrativă în perioada cât au fost la guvernarea de tristă amintire din perioada tăierilor salariale şi a furturilor guvernamentale. Predoiu până va fi numit Prim Ministru, fie îl arestează, fie rămâne fără guvernul din umbră, membrii săi au început să se mute cu bagaje cu tot în „beciul domnesc”.

    Nici un partid, fie el aflat în opoziţie, ori la putere, nu poate spune că membrii săi sunt curaţi, că averile colosale sunt făcute în mod cinstit. Singurul lucru ce îl pot face, este, să se bată cu pumnul în piept până în momentul în care, DNA-ul îi va trimite mandatul de arestare. Aici vreau să fac o paranteză, nu sunt deacord cu metodele heirupiste şi cumva pe sărite folosite de DNA. D-na Kovesi a păzit ani de zile hoţii şi hoţiile, ca nu cumva să stingherească cineva politicienii din activitatea lor de devalizare a Ţării. Abia acum au început nişte operaţiuni de arătare a pisicii moarte, până acum ce naiba aţi păzit doamnă? Va veni timpul când va trebui să răspundeţi la această întrebare, credeţi-mă nu vă va fi uşor, din contră.

Să revin la politicieni, pentru ce dracu să înlocuim un guvern acum, când mai sunt câteva luni din acest an, au câteva măsuri care trebuie duse la bun sfârşit. Despre „codul fiscal” unii spun că ar fi bun, alţii că nu, nu îmi dau cu părerea nefiind economist. Un nou guvern instalat, până la sfârşitul anului nu va putea face mare lucru, va veni cu scuza că măsurile cele le-ar putea lua nu îi permite bugetul, nu sunt bani, bugetul este prost întocmit. Şi uite aşa cu lamentări, s-ar duce şi acest an, fără să se realizeze ceva. Anul care vine va fi unul electoral, iar măsurile guvernului vor fi calibrate pe acest eveniment.

În concluzie, nu este momentul de a schimba un guvern acum, mai ales că aceia care sunt gata să le ia locul sunt vechi hoţi care şi-au arătat limitele guvernamentale.

    Aştept alegerile din 2016 atunci când, sper să văd formaţiuni politice noi cu oameni noi, nu vreau să văd partide tip PMP, ai cărui membrii săi sunt proveniţi din alte partide care, au căpuşat România.

Aş dori să văd măcar un partid cu oameni, ce sunt gata să se lupte pentru recunoaşterea României în plan internaţional ca, fiind un stat liber, independent şi stăpân pe destinele sale. Aş dori de asemenea să văd un partid care să vadă electoratul în fiecare zi şi nu din 4 în 4 ani, să lupte pentru bunăstarea celor care i-au trimis în Parlament şi în fruntea Ţării. M-am săturat să văd că România este condusă numai de bandiţi, de hoţi şi şmenari. Putem intra în cartea recordurilor ca, fiind unica Ţară din lume în care sunt arestaţi atâţia miniştrii, parlamentari şi politicieni în general.

    Somaţia trimisă lui Ponta nu rezolvă problemele Ţării, atâta timp cât se cere înlocuirea unor presupuşi hoţi cu alţi presupuşi hoţi. România poate şi trebuie să se poată, a fi guvernată de oameni oneşti, dedicaţi patriei şi acestui popor obidit.

    Hoţi mei sunt mai puţin hoţi decât ai lor, trebuie să înceteze, partidele actuale sunt pentru cimitirul politic, orice resuscitare este sortită eşecului.

     Trebuie să existe oameni cinstiţi, nu cred că România a devenit un stat de borfaşi.

      Mulţumesc pentru poză :adevărul.ro

Postul, prilej de rugăciune şi meditaţie

      

Astazi nu vreau sa mai vorbesc despre politica, as vrea sa vorbesc despre post si insemnatatea lui. Postul Sf.Pasti, ce-a mai importantă sărbătoare crestină, debutează cu o serie de interdictii faţă de :consumul de alimente de provenienţă animală şi a relaţiilor sexuale. În această perioadă ar trebui ca pe lângă post şi absinenţa sexuală oamenii să intre în comuniune cu Dumnezeu prin rugăciuni şi meditaţii. Postul, o mare incercare pentru ortodocsi, cu atat mai mult cu cat, nu carnea este principalul obstacol, ci celelalte oprelisti. Rugaciunea este simpla pentru ca oamenii in fiecare zi isi trec pe rabojul Domnului doleantele, nu angajamentele, de parca divinitatea ar fi o societate de binefacere un fel de “Divinitatea S.A.”,in care petentul, in speta enoriasul, il anunta pe Cel de sus ca a adus la Biserică, lumânari, prescuri. untdelemn si dacă se poate ca amantul sa se intoarcă si eventual sa divorteze pentru a se aduna amandoi. Ori, ajuta-mă Doamne, ca uite  bat metanii si aduc obol la casa Domnului, ajută-Mă să- mi mărit fata că am sa-i dau  zestre. Problema cu reculegerea este destul de delicată, aici ar trebui sa intervină rugăciunea de iertare a păcatelor, de meditare la cele sfinte, la împacarea cu Dumnezeu, la menirea omului pe pămant, la rolul individului in natura si societate. Iertarea celor care ne-au gresit, trebuie sa faca parte din preocuparile noastre, prin rugăciune trebuie sa ne ridicăm deasupra neînţelegerilor, al ranchiunelor, a pizmei si geloziei; iertarea celor care au gresit fata de noi trebuie sa fie un act de întelegere a firii omenesti, un moment de înaltare deasupra disputelor pămantene. Iertarea, acest act de voinţă, trebuie facută din adancul inimii, cu o necesară înţelegere asupra celui considerat la un moment dat vinovat, iertarea nu trebuie sa umileasca pe cel iertat, trebuie facută cu toata dragostea ce o datorăm semenilor noştri. Ura, această răutate ce vine din cel mai întunecat loc al sufletului nostru, ar trebui indepărtată de noi pentru simplul motiv că, viata este foarte scurtă si este păcat să ne-o irosim in certuri sterile. Desi oamenii se pare că sunt pe

pământ de foarte multa vreme, nici acum dupa secole de civilizatie, nu au invatat sa traiasca in pace, ce bine ar fi sa gasim o solutie pentru a ne intelege. S-a demonstrat ca oricat de bogat ar fi cineva si oricat de multi bani s-ar pune langa el in sicriu, peste ani, banii vor fi tot acolo (dacă între timp nu i-a furat cineva), fara a usura in vreun fel viata de dincolo de moarte. Din timpul nostru sa ne oprim si sa medităm asupra vremelniciei noastre pe pământ, a nevolniciei noastre in fata puterii dumnezeiesti. Să ne uităm cu toţii mai adânc in interiorul nostru, astfel vom putea gasi solutiile cele mai bune, pentru rezolvarea pe cale amiabila a diferendelor dintre oameni.

    “Veniti sa luati lumina!” sa fie intr-adevar sursa de iluminare interioara a noastra, a tuturor. Sper să nu lipsească nici cei din capul statului, nici cei din capul Bisericii. Așa ar fi o ocazie de a inţelege mai bine dacă drumul pe care merg este cel bun, la capatul caruia sa fie Omul, iar pentru binele și iertarea lui, a omului, trebuie să lupte și slujbașul statului, dar și cel al Bisericii.

       Dumnezeu sa va lumineze!

       Mulţumesc saccsiv.wordpress.com

Laura Codruţa Kovesi, înger sau demon?

      

  Arestările continuă, se fac cumva la grămadă, pe muchie de cuţit, detractorii, cei care au apucat să dea în gât pe ceilalţi, se bucură de bunăvoinţa legii. În concluzie, domnilor care ştiţi că aţi dat mită, fuguţa la DNA, daţi-l în primire pe cel care a luat mită, iar voi veţi avea parte de o conştiinţă curată şi plimbarea pe plaja din Saint Tropez, ori Miami. Interesant este faptul că, vinovăţia celor pârâţi,  este scoasă cu chiu cu vai la iveală, de cele mai multe ori probele le aduc babaul arestului, teama de arest, tensiunea beciului poliţiei. O samavolnicie a avut loc atunci când Laura Voicu, avocata Alinei Bica, a fost reţinută. Această reţinere a fost un semnal dat celor care contestă deciziile DNA, atenţie, nu comentaţi împotriva noastră, nu uitaţi că noi suntem stăpâni, noi dirijăm totul.

T.Băsescu a ajuns la DNA în dosarul de şantaj în care este incriminat de către senatoarea Gabriela Firea. Domnul Băsescu a fost mult până a învăţat drumul ce duce la DNA, pentru că dacă d-na Codruţa, cum părinteşte o alinta ministrul Ioan Rus pe Laura Codruţa Kovesi, va avea voinţă, va putea face istorie, anchetându-l pe T.Băsescu în toate dosarele în care este nominalizat, iar rezultatul va fi înaintarea lor, a dosarelor, Instanţelor de judecată.

     Pentru a face acest lucru ar trebui ca d-na Kovesi să considere numirea la conducerea DNA, ca pe o recunoaştere a meritelor ei profesionale şi nu ca o sinecură pentru că este devotată trup şi suflet, celui care a înălţat-o pe treptele ierarhice ale Procuraturii.

Acum d-na procuror şef al DNA (acest Comitet al Salvării Publice, în variantă românească), are ocazia să demonstreze că este deasupra micilor şi marilor aranjamente, că este un om integru, iar numirea ei în funcţia de Procuror General al României, iar mai apoi de şef la DNA, a fost rezultatul muncii ei neobosite şi a cinstei de care a dat dovadă.

Sunt gata să cred că aşa stau lucrurile, dacă îl văd trimis în judecată şi condamnat, în baza unor dovezi temeinice, pe cel care ne-a umilit timp de 10 ani de zile. Dosare aflate în stare latentă de ani de zile şi care sunt special ocolite pentru a intra în prescripţie, ar putea, dacă ar exista voinţă, să fie de urgenţă scoase din sertare şi date procurorilor spre soluţionare, cu termene de rezolvare şi trimitere în judecată în baza unor cercetări temeinice.

     Acuzarea tuturor celor vinovaţi, inclusiv a fostului locatar al Cotroceniului, ar face din D-na Kovesi o Silvia Conti, ori Corado Cattani (nici unul dintre aceştia doi nu a fost procurori), dar lupta cu mafia ar fi la fel cu a acestora. Avantajul d-nei Kovesi ar fi acela că ea există cu adevărat, faţă de cei doi care erau eroi de film.

Va fi şefa DNA în stare să gestioneze aceste dosare ce cuprind nume grele ale politicii româneşti?

Sau va rămâne, aşa cum este percepută de presă, o băsistă mereu datoare lui T.Băsescu.

    Este un moment crucial în bunul mers al Procuraturi, implicit a corectitudinii anchetelor, este momentul procuroarei Kovesi, de ea depinde anchetarea învinuiţilor fără părtinire, anchetarea în funcţie de vinovăţie şi nu în funcţie de nume.

Laura Codruţa Kovesi poate intra în istorie ca o mare luptătoare împotriva mafiei, dar poate la fel de bine, să ajungă o tovarăşă a celor anchetaţi.

Condamnă-l pe T. Băsescu, dacă este vinovat, ăsta va fi examenul de cinste şi corectitudine al DNA, inclusiv al şefei acestei instituţii. Readuceţi în actualitate toate dosarele în care a fost învinuit T. Băsescu şi atunci toată lumea va pricepe că în fruntea DNA se află oamenii de înaltă ţinută morală. Pitiţi aceste dosare în continuare şi veţi fi percepuţi dragi procurori, în frunte cu şefa voastră, slugi odioase ale celui mai odios preşedinte din ultimii 25 de ani. Actele de arestare vor fi înţelese de opinia publică ca fiind arme ale terorii, a intimidării celor care ar putea cârti împotriva modului în care se fac anchetele la DNA.

Îmi place să cred că d-na Kovesi îl va uita pe Băsescu cel care a fost Preşedinte al României şi îl va vedea pe T.Băsescu cel care a făcut o mulţime de acte cu caracter penal şi va acţiona în consecinţă. Băsescu are o mulţime de dosare strânse pentru a le putea folosi ca armă de şantaj împotriva celor care ar atenta la libertatea lui.

Întrebare: se poate teme d-na Procuror şef al DNA, de eventualele dosare avute de Băsescu în păstrare?

Dacă da, d-na Kovesi nu va ridica un deget împotriva Băsescului, dacă nu, Băsescu va fi supus anchetelor penale ca orice alt cetăţean.

Intră în istorie Laura Codruţa Kovesi, nu ieşi din ea!

Laura Codruţa Kovesi poate fi îngerul care salvează România, ori demonul care o îngroapă.
Mulţumesc pentru poză ziua veche.ro

Puşcăriile, adevărate lăcaşuri de cultură

   

 Am primit o ştire senzaţională. Direcţia Generală a Penitenciarelor, din cadrul Ministerului de Justiţie, a trimis o scrisoare Oficiului Pentru Ocuparea Locurilor din Penitenciar din cadrul DIICOT, DNA şi Parchetul General pentru a recruta specialişti care ,mai apoi, să fie angajaţi de către Instanţele de Judecată prin mandate de executare definitivă şi irevocabilă în Penitenciare. Solicitările Direcţiei Generale a Penitenciarelor au apărut în urma dovedirii unei lipse acute de specialişti care să conducă în cadrul Penitenciarelor, doctorate şi masterate, apoi îndrumători literari, corectori de lucrări ştiinţifice şi literare, profesori de alfabetizare cursuri intensive.

     Penitenciarele se dovedesc de la un timp adevărate sanctuare de cultură, mulţi dintre cei care sunt cazaţi în interiorul acestor lăcaşe au început să privească lucrurile dintr-o altă perspectivă din perspectiva umană. Dacă până acum discuţiile frecvente dintre condamnaţi erau pe teme frivole, fără consistenţă, de cele mai multe ori sterile şi imorale, în ultimul timp a apărut un nor alb care a imacultat sufletele acestor năpăstuiţi ai sorţii. Dimineaţa după program şi masă se băgau într-un colţ unde jucau poker, ori babaroase, acum cer să iasă afară din cameră pentru a merge la bibliotecă, aceasta pe zi ce trece se dovedeşte tot mai neîncăpătoare, aici deţinuţii fie ascultă dizertaţii pe diverse teme ştiinţifice, fie merg la cursuri intensive de alfabetizare, fie adună material bibliografic pentru următoarea lor carte. Este o activitate demnă de Biblioteca Universitară, ori de Academia Română, oricum, din punct de vedere al producţiei de volume tipărite rivalizează cu Uniunea Scriitorilor.

    Să vezi deţinuţi condamnaţi pentru viol, pentru crimă cu premeditare, pentru tâlhărie, etc., mergând pe culoarele dintre rafturile bibliotecii penitenciarului în vârful piciorelor, vorbindu-şi între ei cu „domnule”, iar atunci când vreau să îşi întărească o vorbă spun :”pe cuvânt de onoare”şi nu :”să moară mama”, ori „să mor în puşcărie”, asta deja dă un aspect de sanctuar bibliotecii.

Din aceste motive Direcţia Generală a Penitenciarelor a luat hotărârea de a cere Oficiului Pentru Ocuparea Locurilor din Penitenciar din cadrul Parchetului General, DNA şi DIICOT să caute candidaţi în specialităţile de mai sus care să fie înaintaţi Instanţelor de Judecată pentru angajarea(condamnarea) cu mandat de executare definitifă şi irevocabilă, aceşti specialişti putând ajuta la desfăşurarea în bune condiţiuni a procesului de culturalizarea deţinuţilor.

Am putea intra in Cartea Recordurilor, după ce am intrat deja cu cel mai lung cârnat şi cea mai mare sarma, cu faptul că la intrarea în penitenciar un deţinut semianalfabet condamnat la 7 ani pentru că a tâlhărit o babă şi a refuzat să o violeze, la ieşire va avea deja un titlu academic şi cel puţin două cărţi tipărite, cea mai cunoscută devenită deja bestseller intitulată : „Tehnici de tîlhărie”, se află la o a doua ediţie revăzută şi adaugită.

Păcat de aceşti oameni care  afară trăiesc într-un cvasi anonimat şi riscă să părăsească această lume, fără a ne fi împărtăşit din prea plinul spiritualităţii lor. Condamnarea pentru ei înseamnă descătuşarea spiritului şi revărsarea cornului abundenţei literare asupra noastră. Procurorii au o sarcină foarte grea şi anume, aceea de a începe transformarea corupţilor, a tâlharilor, şuţilor de buzunare, a criminalilor, a tuturor celor aflaţi în afara legi, în viitori oameni de cultură. Pentru ca acest deziderat să se împlinească e bine ca, Judecătoriile şi Tribunalele să nu se zgârcească în numărul de ani daţi pentru fapta comisă, celor condamnaţi. Cu cât anii vor fi mai mulţi, cu atât ei vor putea avansa pe treptele culturii, vor putea să îşi hrănească spiritul cu scrierile marilor literaţi şi filozofi.

     Este înălţător pentru noi muritori de rând ca atunci când ne va tâlhări un asemenea titan al culturi să auzi : „vă rog ca, în numele omeniei să-mi daţi tot ce aveţi asupra dvs., vă mulţumesc şi vă asigur de înalta mea consideraţie, al dvs., etc.”Cât de umilitor era înainte când, acelaşi tâlhar care nu fusese în penitenciar, spunea : „ fă, să moară mama, jos textila, hai fa scoate tot că, să mor în puşcărie dacă nu te fac”. Oribil.

Sigur ar mai fi o categorie de deţinuţi, cei care nu sunt implicaţi spiritual, aceştia se îmbolnăvesc subit, spre bucuria mea am văzut că dacă nu le ţine cu hernia să iasă din puşcărie se apucă şi ei de scris, bravo!

     Vom ajunge să avem o ţară de borfaşi titraţi şi cu lucrării ştiinţifice publicate, sigur lucrările vor fi conform specializării adică :corupţie, tâlhărie, viol etc.

Indiferent ce vor face, duceţi toate mizeriile astea penale acolo unde le este locul, luaţi-i la rând indiferent de religie, sex, vârstă ,culoare, culoare politică, funcţie etc.

Acest articol este un pamflet.
Mulţumesc pentru poză :monitorulsv.ro

Manipularea maselor prin presă

    

   Cu cât mijloacele de informare în masă sunt mai diversificate, cu atât puterea de manipulare a poporului este mai mare. Pe vremuri informaţia circula greu şi erau puţini aceia care, chiar ştiau despre ce e vorba în politica românească. Mai apoi a venit comunismul şi am ştiut numai ce a vrut propaganda comunistă să ştim. Mai existau şi informaţiile de peste „gârlă”, ori de peste „gard”, dar şi acestea aveau gradul lor de manipulare, erau nişte adevăruri transmise, dar ambalate de aşa natură, încât să mărească cu mult gradul de periculozitate a ceea ce se întâmpla cu adevărat în Ţară.

      De 25 de ani populaţia este polarizată precum albinele la roit. Fiecare a îmbrăţişat o parte a eşichierului politic, de „dreapta”, ori de „stânga”, fără a înţelege exact despre ce e vorba. Politicienii vin la televiziuni şi explică ce vor ei să facă, aducând în discuţie în treacăt, dar cu avânt revoluţionar, cuvântul „ideologie”, fără a explica ce înseamnă pentru ei ca partid această ideologie.

Astfel găsim în campanie partide de dreapta care vor să mărească pensiile şi salariile, iar partide de stânga care micşorează taxele pentru investitori. Vreau să spun că, promisiunile din campania electorală nu au nimic ideologic în conţinutul lor, au numai acele slogane care prind la masele sărace, acestea fiind şi marea pondere a alegătorilor.

     Presa scrisă şi audio vizuală din timpul nostru, fac o manipulare foarte puternică şi pe faţă, au dispărut subtilităţile. Dacă urmăreşti „Realitatea”, „B1”, „Digi 24”, eşti imediat taxat drept băsist şi pe bună dreptate, pentru că aici moderatori desfiinţează pe toţi cei care nu susţin punctul lor de vedere şi anume acela de a îl susţine necondiţionat pe T. Băsescu. Dacă mergi la „România TV”, vei fi taxat drept pesedist, moderatorii de aici au o uşoară afinitate pentru liderul PSD, Victor Ponta.

La Antena 3, lucrurile deja sunt mai complicate, aici există emisiuni care au ca temă anumite investigaţii jurnalistice, investigaţii care, au început să se vadă şi la DNA. Ceea ce înseamnă că nu au fost părtinitoare, chiar dacă cei din gaşca băsistă cred acest lucru şi acum, deşi evidenţele sunt clare. În ce priveşte tabăra în care se află, în mod sigur este una antibăsistă.

     Facebook-ul este un alt instrument de manipulare în masă, comentariile postate dacă nu plac unuia din cealaltă tabără de susţinători, reproşurile întrec de cele mai multe ori regula minimului bun simţ.

Talibanismul manifestat, face de cele mai multe ori ca ,societatea să nu acţioneze strâns unită în momente decizive, considerând că fiecare are propria Românie care, la un moment dat a fost furată de cealaltă parte. Votul dat în campania electorală unui anumit partid, ori alianţă politică are scopul declarat de, a îşi lua România înapoi. Ăsta este gradul de manipulare a populaţiei.

În funcţie de partea a baricadei în care se află, o lege emisă de partea adversă, nu va fi de acord cu ea, numai pentru faptul că este a opozanţilor şi nu a lor. Aici vorbesc despre cetăţenii simpli care se află în diverse tabere politice. Nu verifică dacă legea, este bună, ori nu, pentru ei, ci se uită la mesajul transmis prin media de liderul politic al taberei lor.

     Putem trece acest obstacol atunci când, mijloacele media îşi vor asuma partizanatul politic, în acest fel vom şti că un anumit post radio,TV, site, etc., fac politică pro, dreapta, stânga, centru etc., ori pro un anumit individ. Numai în acest mod românii vor putea să urmărească în cunoştiinţă de cauză un anumit post.

     Altfel vor crede în continuare că, posturile pe care le urmăresc ei sunt cele care spun adevărul, iar celelalte mint. În acest moment o ştire este bine să o urmăreşti pe toate posturile, iar la final să tragi o concluzie. Dar cel mai bine să citim o carte, sau urmărim emisiunile de ştiinţă despre delfini, ori urangutani, parcă pe ăştia i-am mai văzut.

Mulţumesc pentru poză : premoniţii.ro

Ştiri cu şi despre retrocedări

            Am primit un telefon prin care eram anunţat, de o agenţie de ştiri, despre o minune ce s-a întamplat la un tribunal din Budapesta. Pe scurt, un român pe nume Corbu Gheorghe a acţionat în judecata statul maghiar pentru punerea in posesie asupra întregii averi avute de regele Matiaş Corvin. Cererea este motivata de faptul că, este unicul mostenitor al regelui Matiaş al Ungariei. La primul termen s-a stabilit ca d-l Corbu să vină cu martori care, sa ateste ca el este intr-adevar mostenitorul lui Corvin. Dat fiind faptul că aceia care au fost contemporani cu regele Mateiaş se pare că numai sunt in viaţă, a cerut sa se faca o proba ADN. Avocatul statului ungar a sustinut că, nu mai poate fi pus in posesie, dat fiind faptul că pe acele terenuri sunt diferite constructii. D-l Corbu, foarte pragmatic, a cerut sa-i fie dată numai chiria pentru pamânt, nedorind sa darâme constructiile. Procesul continua, la urmatorul termen instanţa urmează sa se pronunte.

            Sunt convins că va studia si modul in care a fost judecată speta de la Tribunalul Arad când, un sat întreg a fost retrocedat  urmaşei unui grof ungur.

Porţile fiind deschise, nu este greu de crezut ca se vor face cereri de retrocedare aducand pretentii de la Burebista, Decebal, fereasca D-zeu sa nu vina si urmasii lui Traian (romanul, nu Băsescu, ai lui Băsescu deja au venit).

            Chestiunea cu retrocedarile  a iesit de sub control, fiecare a cerut ce a vrut, cât a vrut si unde a vrut, dacă cineva e curios să facă un total al suprafetelor revendicate, sunt sigur că depaseste suprafaţa ţării de câteva ori.

            Aproape că imi vine sa-mi bat singur obrazul, gandindu-ma ca si eu am cârtit împotriva lui Basescu atunci când şi-a atribuit singur casa din Mihaileanu. Adică cum, el, Primar, dă pământ la toţi care îi cer, iar noi am sărit ca cerberii pe el când si-a dat si lui o casă, o singura casă, o amarâtă de casă. Acum realizez înca odată faptul că, nu suntem de unire, când am rămas fără flota comercială, în loc să-l felicităm pe cel ce a avut ideea de a scuti statul de multe cheltuieli cu reparaţiile, combustibil întreţinerea navelor etc., noi l-am acţionat in judecată, iar poporul, cu mic, cu mare, la condamnat moral, alegandu-l de doua ori Presedinte al României, numai asa, sa nu aibă omul linişte, sa tină pe umerii săi soarta a milioane de oameni. Noroc cu D.Morar de la DNA (om de omenie), care a mai facut o expertiza si a vazut ca este total nevinovat. Bravo don (parca asa isi spun cei din mafia) Morar, mare om, mare caracter, sa ne traiesti.
Între timp lucrurile au evoluat, au început să iasă la suprafaţă "micile găinări" făcute de cei de la ANRP, că altfel nu pot spune unor mite cărate cu sacoşele în care se aflau milioane de euro, toate acestea pentru a înmuia sufletele negre ale funcţionarilor din această agenţie. Erau pe lista de aşteptare, înregistraţi undeva spre coada listei oamenii care, trebuiau să primească sute de milioane de euro despăgubire, dacă ar fi stat să le vină rândul, ar fi trecut ani de zile, numai că ei erau bolnavi, cu cât suma de bani ce trebuia primită ca despăgubire, era mai mare, cu atât erau mai bolnavi şi trebuiau despăgubiţi cu prioritate, înainte să o mierlească. Deşi bolnavi de hemoroizi în fază terminală, ei nu pregetau să care genţile cu bani celor de care depindeau despăgubirile lor.
Numai că acolo, în comisia de analiză a cererilor de despăgubire, erau oameni integrii, care nu se lăsau uşor păcăliţi de boli şi evaluări aiurea, de aceea "atenţia" trebuia să fie cu atât mai mare şi a fost, de ordinul a sute de milioane de euro şpagă dată membrilor comisiei ANRP, Alina Bica, Crinuţa Dumitrana etc.
Mai rău este acum, pentru o mică parte din ei, când se află după gratii, da ce să-i faci, totul are un preţ. Sper să vină toţi cei care au păgubit această ţară să înfunde puşcăria, iar averile să se întoarcă de unde au fost furate. Apropo don Băsescu, ai grijă de ginerică, ori mai bine intraţi amândoi la puşcărie, are şi familia voastră un rost când, vine la unul cu pachet, îi întinde mâna şi celuilalt cu ceva, aşa e în familie.
În ce priveşte pe moştenitoarea grofului căreia i s-a retrocedat un sat întreg, poate i se face ADN-ul penal.

Vin Americanii!!!!!!!!!!

       Peste 45 de ani românii s-au uitat peste gârlă, în speranţa că vor vedea americanii venind să-i salveze din ghearele comuniste. Speranţa a fost bună, românii au avut un motiv pentru a trăi şi a spera.

Anii au trecut, comunismul, datorită întâlnirii de la Malta dintre Bush şi Gorbaciov, s-a sfârşit, Ceauşescu a fost trimis ca expert în marxism-leninism pe lumea cealaltă, numai americanii nu au reuşit să vină la noi în ţară. Devenind o ţară „liberă” după căderea comunismului, am cerut americanilor să ne fie redată „clauza naţiunii celei mai favorizate”. La început nu au auzit ce cerem, parcă un bâzâit a ajuns până sus la urechea liderului SUA, bâzâitul era slab, ne căutau pe jos printre târâtoare, fără să ne observe. Până la urmă ni s-a făcut acest hatâr şi ne-a fost acordată „clauza naţiunii celei mai favorizate”, dar a fost folosită ca mijloc de presiune politică asupra guvernului României. A început să se simtă prezenţa americanilor în viaţa politică românească, unul dintre primele lucruri cerut de unchiul Sam a fost ca spaţiul aerian român să fie folosit drept autostradă de avioanele americane în zborul lor spre a semăna moartea în Serbia, în ciuda faptului că relaţiile noastre cu ţara vecină, erau unele foarte bune. Apoi au zis : „Ioan Mihai Pacepa să fie rejudecat şi achitat”şi aşa s-a întâmplat, un trădător de Ţară şi neam a fost rejudecat şi transformat în erou. Vreţi în NATO? Am fost întrebaţi de Bush jr.,atunci veniţi cu noi în Irak să-l dăm jos pe Sadam, acolo este cuibul teroriştilor care au atacat turnurile gemene din New York, tot el are silozuri întregi cu arme bacteriologice. Am mers cu ei, l-am spânzurat împreună pe Hussein, silozurile nu au fost găsite(mai târziu, americanii şi englezii, au recunoscut faptul că ştiau că nu există asemenea arme). Pentru că Irakul a fost distrus de bombardamente după războiul purtat, americanii au rămas să-l reconstruiască şi să administreze uriaşele zăcăminte de petrol. Noi, românii în loc să fim aleşi parteneri la reconstrucţia Irakului, am fost sfătuiţi să renunţăm la cea mai mare parte din datoria de 2,5 miliarde de dolari, pe care o avea Irakul la noi, mai precis urma să primim 900 de milioane de dolare în rate mici.

     Intrând în NATO alături de marile puteri ale lumi, am mers, precum căţeluşii ascultători, în Războiul din Afganistan. Un război care nu era al nostru, numai soldaţii români morţi în acel război erau ai noştri.

Unchiul Sam nu ne-a lăsat la greu, când a auzit că vrem să facem drumuri moderne, ne-a recomandat o firmă de marcă, Bechtel, celebră de acum în România pentru fraudele făcute împreună cu guvernanţii români. Iar pentru că în SUA nu prea mai este la modă exploatarea gazelor de şist, au trimis o firmă americană pre numele ei Chevron, pentru a ne ajuta să ne distrugem stratele freatice de apă potabilă, asta ca semn al prieteniei dintre cele două popoare.

    Prin ambasada americană de la Bucureşti, Washington-ul ne urechează de fiecare dată când, încercăm să ieşim din tiparele fixate de ei guvernului român. Iar dacă nu înţelegem, este trimisă Victoria Nuland, această purtătoare a luminii democratice, care are marea funcţie de băgătoare de seamă pe la externele americane şi din înaltul misiunii sale, îi pune pe Preşedintele României şi Primul Ministru, să stea în genunchi pe coji de nucă, poate aşa înţeleg cine e stăpânul lumii.

Licuriciul cel Mare de la Washington ne-a mângâiat pe cap şi a zis: „băi amărâţilor, dacă vă atacă iranienii, coreeni de nord sau extratereştri cu rachete nucleare? Voi nu sunteţi pregătiţi, să vă pun eu o bază anti rachetă la Deveselu, să intraţi şi voi în lumea bună. Zis şi făcut. Chestia asta nu prea a plăcut muscalilor, dar cine îi bagă în seamă?

Până la urmă astea erau nişte pregătiri aşa, de duminică, abia zilele trecute am auzit ce se dorea să se audă din 1945 :Vin Americanii!!!!!!!!!!!

      În sfârşit, vin americanii şi nu vin oricum, ci cu tancuri, tunuri, adică înarmaţi pentru război.

România, Ţara noastră, jefuită şi furată din toate părţile, chiar îşi doreşte să fie una din scenele pe care se vor lupta marii Titani ? Este adevărat că de vor înnebuni liderii lumii şi războiul se va transforma în unul nuclear (şansele sunt mari ), rezultatul va fi unul catastrofal, indiferent de poziţia unui stat, ori altul.

Cauza viitorului război este criza mondială şi globalizarea, Ucraina este efectul acestei crize, marile puteri vor să-şi măsoare forţele, iar noi vom fi contribuabilii în sânge, într-un război pe care nu ni-l dorim. În concluzie să ne bucurăm : Vin americanii!

Mulţumesc pentru poză barzilaiendan.com

Şoc, ştiri de ultimă oră.

    

Am primit pe fluxul de ştiri o veste senzaţională, printr-o înţelegere, grupurile parlamentare ,au hotărât să demisioneze în bloc, lăsând astfel posibilitatea Preşedintelui să constate dizolvarea Parlamentului şi necesitatea de alegeri anticipate. Totodată ei, parlamentarii, avertizează Poliţia Capitalei să mărească de urgenţă arestul, pentru a putea primii noi oaspeţi. Gestul cuminte al rebelului (considerat până acum), Mazăre, de a se prezenta la audiera procurorilor cu bocceluţa făcută, a determinat şi pe ceilalţi parlamentari care au probleme cu justiţia să se pregătească în vederea încarcerări, aceasta va fi făcută pe bază de declaraţie pe propria răspundere, judecătorului rămându-i numai faptul de a constata voinţa învinuitului. În urma numărării a posibililor inculpaţi din Parlament, s-a constatat că trei sferturi dintre ei au probleme cu legea şi atunci, pentru a nu se cere continuu din partea Procuraturii să fie ridicate imunităţile, au luat hotărârea să demisioneze, scurtând astfel drumul parlamentarului spre arest. În acest fel, printr-o riguroasă cernere a posibililor candidaţi, în viitorul Parlament să intre numai oameni cinstiţi. Cu lacrimi în ochi şi sperând la o clemenţă a justiţiei, viitorii arestaţi vor avea asupra lor la data încarcerării : hrană pentru minim o săptămână, lenjerie de pat şi de corp curată, banii pentru plata curentului electric, apei potabile şi menajere, gazelor şi pazei asigurate de gardieni. Se va merge până acolo încât, se vor plăti şi procurorii care fac anchetele tot din proprii bani; pentru a se face oarece economie în propriul buget, se angajează să pună la dispoziţia organelor de anchetă, toate probele de care au nevoie procurorii pentru, a se ajunge cât mai repede la judecată. Prin scurtarea timpului de anchetă se vor rezolva două probleme destul de spinoase, prima : costul pe anchetă se va diminua cu cel puţin 50%, a doua: se va produce o descongestionare a arestului. În declaraţia parlamentarilor se mai menţionează că, dacă ancheta va dura mai mult de o săptămână, familiile vor aduce de acasă, mâncare, lenjerie şi banii necesari pentru decontările de mai sus. Instanţele de judecată sunt rugate să meargă cu procesele în ritmul în care s-a mers la procesul ICA, adică în 4-5 şedinţe una după alta şi gata condamnarea, pentru a nu se cheltui bani prea mulţi. Bineînţeles că şi aceşti bani vor fi daţi tot de către inculpaţi.

    S-a luat hotărârea de a se înfiinţa „liga de solidaritate cu condamnaţii care nu au venituri şi nici bani dosiţi”, în acest scop, aceia dintre noi care au posibilităţi materiale mai mari, să putem ajuta deţinuţii care nu au aceste posibilităţi. O menţiune specială, liga se va ocupa numai de condamnaţii pe probleme economice, cei care au comis acte de violenţă nu vor fi prinşi în acest program.

 Vor putea fi ajutaţi şi aceea dintre noi care au fost milionari, dar cărora li s-a confiscat întreaga avere, adică nu au fost prevăzători. Sunt câteva proverbe care dacă ar fi fost învăţate la timp, altfel ar fi stat lucrurile acum, exp : „nu pune toate ouăle în acelaşi coş”, „Nu îngropa toate oasele în acelaşi loc”.

Nu mai putem avea zile liniştite afară când, vedem că au ajuns în arest, oameni de talia Alinei Bica, Udrea Elena, iar mai nou Horia Georgescu, oamenii care erau consideraţi de neatins, cinstea întruchipată, imaculaţii, imaculaţilor; nu mai vorbesc de cel ce va fi audiat miercuri 18 martie, şeful oamenilor cinstiţi, marele apărător al justiţiei, omul integru şi nepătat (după spusele lui, nu ale lui Bercea), ăsta a fost motivul demisiei noastre.

    Cel mai mult ne-a determinat să demisionăm să ne autodenunţăm şi autoîncarcerăm, frica, stresul, coşmarul, eram precum îndrăgostiţii care rup petalele unei flori, numai că noi nu spuneam: „ne iubeşte, nu ne iubeşte”, noi eram mai prozaici, iar vorbele noastre erau: „ne arestează, nu ne arestează”. Cum ştiam că nu avem scăpare, am hotărât să-i luăm pe nepregătite.

Facem apel la d-l Preşedinte Iohannis să intervină la Procuratură pentru a fi încarceraţi în regim de urgenţă, scurtând astfel stresul şi nesiguranţa.

Dacă lucrurile se vor rezolva cu celeritate, suntem determinaţi să facem şi alte donaţii. Menţionăm că aceste cheltuieli şi donaţii vor fi făcute din bani care nu au sechestrul pe ei, adică din cei aflaţi în "alt coş", ori îngropaţi în "alt loc".

Sperăm să luăm şi pâine de la gura televiziunilor aceea numită generic „telejustiţie”, poate îi determinăm să aibă o mai mare aplecare spre difuzarea de emisiuni culturale şi educative.

Domnii parlamentari nu vor proceda aşa, se vor crampona şi agăţa de toate paiele posibile.

În ce priveşte numărul posibililor puşcăriabili din Parlament trece cu mult de jumătate.

       Mulţumesc pentru poză : ziare.com

Desfiinţarea Securităţii Statului în 1989 un act de trădare naţională

    

Am scris două articole împotriva serviciilor secrete, dar, fără a le atenua din vina ce au avut-o în timpul jefuiri Ţării, trebuie să luăm faptele de la început, din timpul revoluţiei. Televiziunea Română în timpul evenimentelor din zilele de 22, 23, 24, 25, 26, decembrie au lansat zvonul că securiştii sunt aceia care trag în populaţie, chiar se pusese semnul de egalitate între securişti şi terorişti. Nimeni până în această zi nu a răspuns cu exactitate cine au fost teroriştii, dacă au fost securiştii, ori alţii? În 26 decembrie 1989 prin Decretul 4 al CFSN, Securitatea a fost trecută în subordinea MAN ca, mai apoi în 30 decembrie 1989 să fie desfiinţată.

Nu pot crede că, aruncarea răspunderii pentru morţii din decembrie '89 în cârca Securităţii, a fost o întâmplare, eu cred că a fost un moment, bine regizat şi plănuit în laboratoarele celor două mari puteri, SUA şi URSS. Nu trebuie uitată întâlnirea, de la Malta din '89, dintre Bush şi Gorbaciov, unde a fost stabilită soarta lui Ceauşescu şi a României. Emanaţii din timpul revoluţiei, erau păpuşile care răspundeau ordinelor primite din exterior. Televiziunea Română era, mijlocul cel mai eficient, prin care poporul putea fi prostit. S-a marşat pe această manipulare, făcută de altfel, foarte bine şi înflăcărat de crainicii de atunci ai TVR, Brateş, Marinescu, Popescu. Anatemizarea Securităţii statului, a fost bine regizată, având rezultatele scontate.

Tot de undeva din afară a fost pusă la cale şi omorârea lui N.Ceauşescu.

     Să revin la Securitate, după ce populaţia a fost asmuţită împotriva securităţii, la toate mitingurile se striga „moarte securiştilor”, CFSN vine în 3o decembrie '89 cu un decret prin care, Departamentul Securităţii Statului era desfiinţat. Trebuie să reamintesc că din data de 23 decembrie '89, graniţele au fost deschise, oricine vroia să intre în ţară, putea să o facă. În aceste condiţii de totală dezordine, aproape de disoluţie a statului, noile structuri au luat o hotărâre cel puţin bizară, desfiinţează Securitatea, singura structură ce ne putea apăra de spionii care începuseră să lucreze, aproape la lumina zilei ne mai având de cine se feri. Spionii colcăiau prin toate noile structuri care se formau, dădeau ordine şi transmiteau mesaje de la stăpânii lor.

Securitatea ca structură a comunismului , a avut greşelile ei, puteau desfiinţa direcţiile care se ocupau cu supravegherea populaţiei, în schimb să păstreze direcţiile de spionaj şi contraspionaj.

Nu au procedat aşa, au pus în practică ordinul transmis din afară, desfiinţarea structurii de Securitate a Ţării. Din acest moment, adică 30 dec '89 şi până pe data de 26 martie '89, România nu a avut serviciu de contraspionaj pe întreg teritoriul ei. Liberi fiind, lucrând la lumina zilei, spionii s-au putut organiza cum au avut ordin de la şefii lor din exterior. O Ţară, care rămâne timp de aproape 3 luni, fără serviciu de spionaj şi contraspionaj este, o ţară terminată din punct de vedere economic. În 26 martie a fost reînfiinţată securitatea statului sub forma, Serviciul Român de Informaţii Interne, SRI. În perioada celor 3 luni foştii ofiţeri activi ai securităţii, acum şomeri, au găsit repede posibilităţi de înfiltrare în noile structuri şi în multe cazuri chiar şi-au dat mâna cu spionii străini, punând astfel umărul la demolarea economiei statului român.

Cataloghez măsura desfiinţării Securităţii, ca un act de trădare naţională. Practic, prin acest gest, România a fost scoasă la mezat. În urma decredibilizării întregii securităţi, România a ajuns o barcă în derivă, fără cârmaci, fără busolă, izbindu-se de toate obstacolele, fără a le putea ocoli.

Începând cu '90, dintr-o dată România nu a mai avut contracte de export, fabricile şi uzinele au început să producă pe stoc. Economia a început să se clatine, asta însemna că agenţii străini infiltraţi în noile structuri îşi făceau datoria; guvernul de atunci condus de Petre Roman, în loc să caute oportunităţi pentru a găsi pieţe de desfacere pentru produsele noastre, a mai dat un bobârnac economiei care începuse să ajungă pe marginea prăpastiei. Pentru a fi sigur că îndepărtează şi pe ultimul doritor de a importa din România, Petre Roman spunea atunci :”am moştenit de la comunişti un mormand de fiare vechi”, adică , plecaţi mă, căci noi nu putem produce nimic competitiv. Asta o spunea un om care trăise în vârful nomenclaturii comuniste.

       Distrugerea Securităţii a fost un act bine gândit, bine pus în practică, iar rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. Din '90 industria şi agricultura au început să se prăbuşească, ajungând astăzi, 16 martie 2015, în stadiul în care le vedem cu toţii, de fapt nu le mai vedem, căci au fost distruse.

       Spionii trimişi de serviciile străine şi-au făcut din plin datoria, mână în mână cu guvernele post decembriste au reuşit să demoleze tot ce se construise cu mare efort financiar şi uman în perioada comunistă şi în plus de asta să ne îndatoreze şi zeci de miliarde de euro la cămătarii lumii, FMI şi BM. Nu putem critica serviciile secrete fără a ţine cont de aceste circumstanţe.

         Mă gândesc cu stupoare, oare câţi din spionii care au pătruns pe teritoriul României în acele zile tulburi, mai sunt prin structuri de conducere, ori încă mai conduc din umbră diverse instituţii?

          Nu ştiu, mă gândesc, or mai fi? Ce părere are SRI-ul?

             Mulţumesc pentru poză : descoperă.ro

"Somnul" serviciilor secrete a falimentat România

      

  Ca fost petrolist şi un temeinic cunoscător al exploatării petrolului în Ţara noastră, nu reuşesc să mă dumiresc de ce a trebuit să privatizăm una din cele mai necesare ramuri a industriei româneşti- exploatarea petrolului. Nedumerirea mea este cu atât mai mare cu cât am vândut industria petrolieră unei Ţări care nu are experienţă în acest domeniu. Austria nu este printre ţările producătoare de petrol.

În 2003 când a fost vândut pachetul majoritar de 51% din acţiuni firmei OMV, societatea era pe profit. Vânzarea acţiunilor nu a salvat societatea de la faliment, pentru că nu era într-o asemenea situaţie, din contră, cei de la OMV au intrat într-o casă nouă, căreia i-a făcut unele finisări, dar din chirii obţinea un profit uriaş.

Într-o vreme în care SUA caută gâlceavă Irakului, numai pentru a pune mâna pe rezervele uriaşe de petrol, noi ne-am permis să vindem o societate naţională strategică.

Vânzarea acestei societăţi a fost dictată de UE, chiar era o condiţie pentru încheierea capitolelor de negociere cu Uniunea. Vorbesc numai despre această societate, pentru că pe asta o cunosc cel mai bine şi era o mândrie a României.

       În România petrolul a început să se exploateze încă de la sfârşitul sec al XIX-lea, ajunsesem prin anii 1970-'80 să avem o industrie puternică în producerea de utilaje petroliere şi rafinării pentru rafinarea produselor petroliere. Este adevărat că multe rafinării fuseseră construite pentru a prelucra ţiţeiul ce urma să sosească din ţările arabe, Irak, Iran, Libia, contravaloarea unor lucrării pe care partea română le executa în aceste ţări, ori pentru exportul unor utilaje petroliere necesare industriei petroliere din ţările mai sus menţionate.

      După 1989 acest eşafodaj se prăbuşeşte, de ce, asta este o întrebare la care va trebui să răspundă serviciile secrete. Dintr-o dată industria petrolieră se prăbuşeşte, la fel ca întreaga economie, dintr-o dată nimic nu mai merge, Se produce pe stoc, produsele româneşti numai sunt căutate, nimic nu se mai vinde, mastodonţi lui Ceauşescu devin „mormane de fier vechi”. Guvernele dau din colţ în colţ, „neştiind” cum să scape de uriaşele combinate, exploatări miniiere, ferme de păsări, combinate agro -industriale.

Fel de fel de găinari care se recomandau pompos, miniştrii, făceau recomandări una mai ciudată decât alta, pentru a scăpa de uriaşa industrie din perioada comunistă, îmi amintesc că un fost ministru propunea ca aceşti mastodonţi să fie vânduţi pe un dolar, numai să fie luaţi din cârca bugetului. Poate că nu toate combinatele, uzinele, fabricile nu erau utilate după ultima generaţie, dar putea vinde unele şi moderniza altele în funcţie de necesarul Ţării. Să nu uităm că această industrie plătise datoria externă a României, acumulase capital în BNR şi plătea peste 10 milioane de salariaţi.

Întrebarea punctuală ar fi : de ce s-a prăbuşit economia după 1990? Cine a împiedicat guvernanţi instalaţi după '89 să perfecteze contracte cu ţări din lumea a treia, cu ţările arabe, să păstrăm legăturile comerciale cu China, cu Rusia. Am plâns la poarta SUA ani de zile pentru a ne fi dată „clauza naţiunii celei mai favorizate”, am renunţat la multe contracte pe care le aveam, încheind altele la recomandarea Americii. Această clauză pe lângă unele mici avantaje comerciale ce ni le crea, era un instrument de presiune asupra guvernului. Practic sub ameninţarea „îţi retrag clauza...”, guvernul era obligat să joace cum cânta Washington-ul. Tot din acest motiv, plus aderarea României la NATO, a fost facută şi reabilitarea în instanţă a trădătorului Mihai Ioan Pacepa.

      După 1996 Uniunea Europeană începe să intervină în problemele de administrare a României dând teme de modul cum trebuie gestionată industria şi cum trebuie facută privatizare industriei cu orice preţ. „Marele” Prim Ministru Ciorbea, chiar ne ameninţa că vom avea „privatizare pe pâine”, asta după ce văzuse el „luminiţa de la capătul tunelului”.

      În acea perioadă de după '89 cred că Ţara noastră era împânzită de agenţi străini care, precum hienele, simţiseră mirosul prăzii. Uitându-mă acum cu mânie în urmă, cred că erau aşa de mulţi că, se călcau pe picioare pe străzile patriei.

Întrebare : Serviciile secrete nu îi vedeau, ori erau tovarăşi cu ei la sfârtecarea leşului care era România? Ţara noastră nu poate avansa pe drumul unei noi dezvoltări, a unei noi renaşteri până nu vom afla răspunsul la aceste întrebări şi la multe altele.

                      Mulţumesc pentru poză, Ştirileprotv.ro

Procurorii, suspecţii şi teroarea arestului

       

Ajunsesem să cred că procurorii nu fac politică. Aşteptam cu sufletul la gură să vedem unde se va opri bulgărele de zăpadă rostogolit din vârful muntelui de tripleta Sandu, Cocoş, Pinalti, cu participarea extraordinară a lui Nuţy Udrea şi îndemnurile de la galerie ale Alinei Bica. În drumul lui bulgărele, care se mărea pe măsură ce venea la vale, a antrenat şi problemele de la Nana, cu sechestre pe terenuri agricole, sperieturi printre sătenii din comună, plus ceva acatiste pe capul vinovatului. Priveam cum uriaşul bulgăre se îndrepta spre casa lui T.Băsescu, Berceanu, Blaga, dar tocmai când să intre în casele lor, procurorii au reuşit să-l oprească. Apoi pentru a ne linişti ,pe noi neliniştiţii furaţi, au adus în prim plan, cu surle şi trâmbiţe, pe Marian Vanghelie, primarul „care este”. Percheziţii, aducerea la DNA a primarului de la 5 şi a iubitei sale Oana Mizil, apoi reţinerea primarului. Televiziunile începuseră să-şi piardă interesul pentru ceasurile şi comisionul de 20% perceput de Marean la încheierea contractelor primăriei, faptul că urmează ca Vanghelie să fie tată, Oana fiind însărcinată, atunci procurorii au venit cu altă bombă, Dan Şova urmează să i se ridice imunitatea în vederea reţineri. Şi pentru a fi siguri că nimeni numai întreabă de Nana şi banii negrii pentru campania prezidenţială din 2009, a fost adus pe sus pentru audieri Darius Vâlcov, nimeni altul decât ministrul de finanţe al actualului guvern. Surprinderea este cu atât mai mare cu cât se spune că ar fi cel mai bun ministru de finanţe de după '89, la egalitate cu Florin Georgescu.

       Eu am o nelămurire, sper până la urmă să mă lămurească cineva : dacă infracţiunea este făcută în urmă cu câţiva ani, de ce procurorii nu au un material probatoriu solid, ca acum, după atâţia ani să poată fi trimişi în judecată, fără a fi nevoie să mai fie ţinuţi în arest, aceşti oameni nefiind un pericol public? Spun acest lucru şi mă gândesc şi la ceilalţi  suspectaţi de infracţiuni non violente care sunt acum în arest. Eu cred că probele anchetatorilor sunt subţirele şi atunci este nevoie de presiune şi tensiune asupra suspecţilor pentru a îi determina să se auto incrimineze, acest lucru nu se poate face decât arestându-i şi arătându-le pisica moartă.

Procurorii trebuia să sesizeze guvernul în momentul în care învinuiţi ca Şova, Vâlcov au fost numiţi  miniştri, poziţii de mare răspundere unde trebuie să fie aduşi să lucreze oameni integrii. Curios este că în cazul lui Vâlcov, Preşedintele de atunci al României, T.Băsescu a tras un semnal de alarmă cum că, pe la primăria din Slatina, unde Vâlcov fusese primar, lucrurile nu ar fi tocmai curate. De unde ştia domn Preşedinte? Probabil din sursele doamnei Udrea, altfel dacă era de la Procuratură ar fi ştiut şi Primul Ministru ori a ştiut şi a tăcut, iţele sunt tare încurcate.

        Am să fac un scenariu despre modul în care este primit, audiat şi apoi arestat un învinuit.

       D-l X primeşte o invitaţie de a merge la DNA pentru a lămuri ceva. Se îmbracă elegant pentru a face impresie, trece ţanţoş printre jurnaliştii adunaţi ciopor la uşa DNA, fuseseră anunţaţi că urmează să sosească un grangur, apoi intră pe uşa procuraturi. Deja picioarele încep să i se înmoaie, este îndrumat spre o sală de aşteptare. Aici se aşează pe un colţ de scaun şi aşteaptă să fie chemat, chiar se gândeşte că fiind cine este, uşa se va deschide imediat şi va fi poftit înăuntru, unde, la o cafeluţă vor lămuri problemele. Numai că uşa nu se deschide, timpul trece, începe să se irite, vrea să aprindă o ţigară, atunci un gardian apărut de nicăieri îi atrage atenţia pe un ton neutru că aici nu se fumează. După ore de aşteptare din biroul procurorului iese o secretară, d-l X, căruia îi mai dispăruse din băţosenia lui, o roagă să reamintească d-lui procuror că este pe hol şi aşteaptă să fie chemat. Secretara intră, apoi iese şi îi spune că va fi imediat invitat în birou. După ce mai trec minute bune, uşa se deschide şi cu un zâmbet amabil şi respectuos procurorul îl invită în birou scuzându-se :

       -Vă rog să mă iertaţi d-le X, dar ne-a omorât hârţogăria asta, am fost ocupat mai mult decât am crezut, dar vă rog să luaţi loc, o cafeluţă, poate un ceai ?

        -Mulţumesc, un pahar cu apă, ar fi minunat.

        -Imediat, apoi reia discuţia referitoare la motivul invitaţiei, v-am deranjat pentru a clarifica un denunţ, nu cred o iotă din ce scrie acolo, dar ştiţi cum este, dacă s-a înregistrat, trebuie să soluţionăm sesizarea. Oameni de nimic şi detractorii ăştia, pentru a se scăpa pe ei de învinuiri, aruncă pe alţii.

        -Despre ce e vorba? întreabă timid d-l X

        -Pe vremea când eraţi în funcţia de...,aţi făcut contracte cu firma cutare, pentru a executa nişte lucrării de asfaltare a DN....Denunţătorul spune că dvs. aţi fi luat un comision de 15% din valoarea lucrării şi cum lucrarea avea o valoare de o sută de milioane de euro, parandărătul nu ar fi tocmai de neglijat.

        -Nu este adevărat astea sunt lucruri întâmplate cu vreo 10 ani în urmă, nu am luat nimic de la nimeni.

        -Păi va reclamat tocmai patronul care a executat lucrarea şi care va oferit comisionul.

• Nu am nimic de declarat, vă rog să-mi daţi voie să îmi chem avocatul.
• Cum doriţi, îi spune cu un glas uşor iritat  procurorul, e bine să vă gândiţi, până atunci

aşteptaţi pe hol sosirea avocatului.

       Avocatul vine şi îi spune „invitatului”să  nu declara nimic până nu "vedem ce probe au împotriva ta".

Sunt invitaţi în biroul procurorului, acesta îl pune în temă pe avocat despre ce e vorba, apoi îl întreabă pe suspectul nostru dacă vrea să declare ceva, la refuzul d-lui X de a da o declaraţie, d-l anchetator îi comunică oficial, pe ton rece şi uşor batjocoritor, că va fi reţinut 24 de ore, urmând ca a doua zi, să fie dus la instanţă pentru a primi un mandat de 29 de zile. I se pun cătuşele, fierul rece îl face să tresară, deja, hainele elegante de pe el parcă nu îşi mai au rostul, simte că statutul lui social se clatină. Priveşte în pământ, trecerea printre jurnalişti este un drum fără de sfârşit, ruşinea îl copleşeşte. Ajung în arestul poliţiei, aici este dezbrăcat în pielea goală şi controlat peste tot, inclusiv în gură, i se opresc şireturile de la pantofi, cravata de mătase, unghiera, banii, actele şi în general orice obiect ar putea să fie folosit ca armă, pentru aş face rău. Apoi i se spune că în arest va fi numărul cutare, nimeni nu îl va mai striga pe numele lui, aici va fi simplu, un număr. Picioarele încep să i se înmoaie, dacă pământul s-ar căsca ar profita pentru a se arunca în neant, se clatină, un gardian îl sprijină şi îl apostrofează, „gata băi, fără prostii”. Deja numai este d-l X, este „băi”, sau numărul "n", este condus la uşa unei celule, zăvoarele sunt trase cu zgomot, tresare, teama la cuprins, a pus stăpânire pe el, este împins în celulă, în urma lui ostentativ uşa se închide cu zgomot, zăvoarele sunt trase, de undeva din cameră se aude o voce spartă care ţipă la el, „mişcă-te băi de acolo, ce te uiţi ca muta la ...”. Merge spre centru camerei sforţându-se să nu cadă, cineva îi arată patul, se aşează pe marginea lui, îşi roteşte ochii prin cameră, în faţa lui sunt două patruri suprapuse, undeva sub fereastră un WC-eu turcesc, împrejmuit din trei părţi,  restul e un fel de uşă prevăzută cu o perdea.

Se trânteşte pe pat, emoţiile de peste zi îl obosise, nici nu a realizat când  l-a furat somnul. A dormit profund, visând că era cu frumoasa lui iubită. Trezirea a fost groasnică, cu fluieraturi şi zăngănire de zăvoare. Este dus la instanţă care îi dă mandat de arestare pentru 29 de zile. A doua zi cere să fie scos la anchetă, a treia zi la fel, în zilele următoare cerea se repetă, nimeni nu-l bagă în seamă, a înţeles că ori spune tot, ori de aici numai iese zdravăn. Teroarea îl cuprinsese, frica îl făcea să nu poată gândi limpede.

        Într-o seară, târziu, este chemat de procuror, acesta îl întreabă dacă are ceva de declarat, iar dacă are şi va fi mulţumit, îi promite că îl va lăsa acasă lângă iubită lui, până se va judeca procesul.

D-l X priveşte spre anchetator ca spre un binefăcător, apoi rugător îl întreabă :

        -Ce trebuie să scriu?

       -Tot ce şti, citeşte hărtia denunţătorului şi scrie ca acolo, îi răspunde procurorul râzându-şi în barbă, e bine să ne spui şi despre alţii, va fi o notă bună în faţa instanţei.

       -Când pot începe să scriu?

       -Acum, dă-i drumul şi nu ierta pe nimeni, uite, tu te chinui pe aici, iar tovarăşi tăi benchetuiesc afară şi îţi curtează femeia. Scrie şi nu uita, poţi dormi acasă.

Pentru ca procurorii să nu fie nevoiţi să muncească  pentru a aduna probe, îi arestează pe învinuiţi.

       Ăsta este rostul arestului unei persoane învinuite, să fie terorizat, compromis, umilit, pentru ca în final să declare tot ce a făcut şi ceva în plus.

               Mulţumesc pentru poză, libertatea.ro

Spaga, mita, bacsis...

  Spaga, mita, bacsis, ciubuc, pesches, multe cuvinte, acelasi inteles.

Aud tot mai des ca mita este o mostenire a epocii comuniste, este adevarat ca si in acea perioada se practica, dar sumele erau infime fata de acum, un pachet de tigari ‘Amiral”prin anii 70 rezolva multe si nu costa decat 6 lei, mai tarziu au aparut “Kent-ul”, cafeaua, iar prin ’80 cand alimentele au inceput sa dispara, se mergea cu o ciozvarta de carne, o gaina din curtea taranului, o bucata de telemea.

Dupa ’89 lucrurile au scapat de sub control, indiferent de rangul functionarului de la ghiseu, de dreptul tau de a depune o cerere, de a primi o informatie, de ati plati darile catre stat, ori alte tipuri de afaceri, functionarul te va privi cu superioritate, te va umili, lasandu-te sa astepti, in timp ce el vorbeste cu nevasta la telefon, careia, ii explica ca in iuresul din noaptea trecuta nu stie ce a facut cu chilotii ei, ori inchizand geamul pentru a manca un sandvis, stiti am plecat in fuga, dar daca intinzi mana si ii oferi ceva, lucrurile se schimba si, el (functionarul), devine mai receptiv si atent la doleantele tale. Primarii, sefii de Consilii Judetene, acesti dumnezei ai judetului, ministrii ,abia asteapta sa aiba lucrari de asfaltare, de canalizare etc., se stie, cel care castiga licitatia pentru o anumita lucrare se tocmeste cu seful administratiei respective pe procentul de para-ndarat care va reveni Primarului, Presedintelui de Consiliu, ori ministrului

            La doctor lucrurile sunt si mai si. Aici esti taxat aproape dupa mercurial, platesti si lucrurile merg de la sine. Daca ai ghinionul sa mergi la un medic care nu iti va lua banii vei intra in panica, stie doctorul ceva, sunt incurabil, de aceea nu imi ia bani, nu te gandesti ca este posibil ca acel om sa fie corect, sa se multumeasca cu putinul pe care il da statul (am intalnit destui medici cinstiti exp. dr Popescu Ioana, dr Voicu Olga ambele de la Spitalul Judeţean Târgoviste); vreau sa fiu corect pana la capat, nu am gasit medici, care, sa respinga un pacient pe motiv ca nu a are bani pentru operatie. Sigur, el va incerca, dar daca nu are, asta este, va lua de la altul, iar pe om il va opera la fel ca si pe cel care a dat bani. Este foarte probabil sa fie si medici care externeaza un pacient daca nu are bani, ori tratamentul va fi superficial, sa le fie rusine, acei oameni chiar merita sa fie in puscarie, nu dr. Mocanu de la spitalul Militar, care , nu odata si-a aratat omenia in relatia cu pacientii. Am avut ocazia sa il cunosc si sa aflu multe de la pacientii pe care ii operase, toti aveau numai cuvinte de lauda.

            Un alt loc unde se dau atentii este politia, mai ales la circulatie, daca un sofer a gresit si nu poate scapa fara amenda, asta este, il amendezi si gata, ori nu, a lua spaga de la contravenient nu este tocmai ortodox, acel om este posibil sa te aiba la mana, iar in viitor va incalca din nou regulile, stiind, ca va gasi un alt “Garcea” ce il va ierta contra unei “atentii”.

Acelasi lucru este valabil si in cazul unor furturi, ori in cazul unor dosare grele de coruptie, unde cei care acopera infractiunea, sunt politisti cu umerii incarcati de stele,  procurori, ori judecători.

            La scoala se dau atentii profesorilor, pentru ca profesorul sa-l  anunte pe copilul mituitorului premiantul clasei, pai daca merita e in regula, dar daca nu merita, pentru ce sa ne mintim, de ce trebuie sa avem absolventi pregatiti superficial, cine este in stare sa invete, bine, cine nu, nu. Spaga este foarte daunatoare si din acesti elevi premiati pe baza de “atentii” nu poate iesi ceva folositor societatii.

            Ciubucul, mostenire din cele mai vechi timpuri, practicat şi la curtea împăraţilor romani, dar şi  pe vremea cand eram o tara ocupata de turci, atunci  cand domnitorii nostri fugeau la Stambul pentru as plati domnia, in acest scop, dadeau peschesuri marelui vizir, pentru a i se pune o vorbă

 buna pe langa sultan. Atat de bine a prins, incat  marii dregatori ai tari au perpetuat-o pana in ziua de astazi si sunt semene ca nu vor sa o lase din mana niciodata. Pentru ca lucrurile sa intre pe un fagas normal, ar trebui sa fie indexate pensile si salariile cu un procent rezonabil, care va fi folosit de cetateni pentru mituirea celor pe care ii solicita in rezolvarea unor probleme.Sau, poate mai bine , îi duce pe ciubucari la un loc sigur, unde nu mai poate cere mită de la nimeni şi au şi pază asigurată.

            Mulţumesc pentru poză : lideruldeopinie.ro

Scrisoarea berzei Ciconia Ciconia către Ministrul Mediului

                Dragă Ministerule, dragă d-nă Ministru

      Am luat la cunoştinţă cu îngrijorare de „Ordinul de Ministru” cu privire la mutarea mea într-o altă locaţie.

Am studiat bine locul propus de dvs. ca fiind noul meu domiciliul. Mă văd nevoită să vă atenţionez că, această locuinţă nu corespunde, din punct de vedere al asigurării protecţiei de către SPP. Din câte posibilităţi avea RAPPS-ul tocmai pe aceasta aţi găsit-o? Nu vă gândiţi că nu am nici posibilitatea de a-mi instala un birou unde, să pot lua legătura cu şefii celorlalte cârduri de berze?

În aceste condiţii mă văd nevoită să rămân pe loc, chiar dacă nu ştiu cine va plăti chiria, oricum nu eu, aş pleca oricând de aici dacă, noua locuinţă ar fi pe măsura unei foste şefe a cârdului de berze de pe raza României.

     Doamnă Ministru, ştiu că aveţi toate aprobările, inclusiv de la Academia Română, dar numai pe mine nu m-a întrebat nimeni. După mutare îmi cereţi să vă trimit un raport despre modul cum m-am instalat. Întreb : nu era mai bine dacă ne aşezam la masa tratativelor şi discutam ca două gâsculiţe? Nu este bine ce se întâmplă, urmăresc şi eu emisiunile televizate, văd că este o prigoană împotriva animalelor şi păsărilor. Aşa ceva nu s-a mai întâmplat de pe vremea Ministrului Gh.Flutur atunci găinile au fost prigonite, acum aţi început să ne prigoniţi pe noi ,berzele şi pe caprele lui Greblă.

Dacă nu-mi găsiţi o locuinţă convenabilă, voi cere să mă mut lânga Pupila mea, chiar dacă condiţiile sunt şi mai proaste.

    Aştept doamnă Ministru răspunsul dvs. la obiecţiile mele, dacă nu veţi lua în seamă punctele mele de vedere mă voi vedea nevoit, am uitat să vă spun că sunt bărzoi, să mă adresez organelor în drept pentru a  rezolva diferendumul nostru.

Rămân doamnă Ministru cu speranţa unei rezolvări favorabile a cererilor mele.

       Mulţumesc pentru poză izzyone.com

Şovinismul şi iredentismul maghiar şi tăcerea complice a guvernelor româneşti

    

Multă vânzoleală printre liderii formaţiunilor politice maghiare şi a câtorva lideri de la Budapesta. Vor autonomia ţinutului secuiesc, de unde dracu a mai apărut şi denumirea asta, pe care cu regret o spun, am auzit-o şi la lideri ai guvernului României.

Ce vor de fapt aceşti lideri? Vor să formeze o enclavă undeva în partea estică a Transilvaniei? Nu cred aşa ceva, chestiunea cu autonomia este una electorală, una care prinde bine celor câteva sute de etnici maghiari xenofobi. Care sunt cerinţele etnie maghiare, vieţuitoare pe teritoriul României? Spun maghiar şi nu spun secui, pentru că asta sunt. Nu cred că vreun secui mai ştie limba secuiască.

       Drepturile pe care le au cetăţenii români de etnie maghiară :

-dreptul de a locui pe teritoriul României

-dreptul de a se căsători cu orice cetăţean al acestei Ţări indiferent de naţionalitate, religie, culoare, apartenenţă politică

-dreptul de a studia în limba maternă, inclusiv liceul.

-pot face chiar şi studii superioare în limba maternă, deşi nu cred că este corect, fiind cetăţean român se presupune că poate ajunge cu serviciul oriunde pe teritoriul Ţării, iar pentru asta e nevoie să ştie foarte bine limba română.

-dacă nu ştie româneşte, în cadrul anchetelor penale, ori a judecăţilor li se poate pune un traducător la dispoziţie.

-se pot organiza în formaţiuni politice pe criterii etnice exp, UDMR, PCM etc.

        În linii mari cam astea ar fi drepturile ce le au. Acum să vedem îndatoririle lor faţă de statul român :

-să instige populaţia maghiară împotriva însemnelor statale şi a simbolurilor româneşti, chiar să le deterioreze

exp: drapelul Ţării, statuile lui Avram Iancu etc.

-să ceară tuturor instituţiilor externe sancţionarea României pe diverse motive inventate.

-să persecute populaţia minoritară din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, adică românii.

-să facă parte din toate guverne, indiferent de culoarea politică, în caz contrar cer autonomia ţinutului ăla.

-să nu cunoască limba Ţării al cărei cetăţeni sunt.

După cum uşor se poate observa şi drepturile şi îndatoririle sunt în favoarea lor. Dacă ar fi fost cetăţeni francezi tot drepturile astea le aveau? Dar dacă erau cetăţenii ai SUA, tot aceleaşi drepturi le aveau.

Consider că orice cetăţean al acestei Ţări trebuie să aibă aceleaşi drepturi, în plus aş acorda etnicilor minoritari dreptul de a învăţa şi limba maternă şi nu în limba maternă. Aceşti etnici se pregătesc pentru a trăi în România şi cum în Ţara noastră limba oficială este LIMBA ROMÂNĂ, pe aceasta ei trebuie să o stăpânească la perfecţie, pentru a putea profesa o meserie oriunde pe teritoriul României. Nu cred că este benefic pentru statul nostru şi nici nu vom fi mai democraţi, dacă permitem ca în instituţiile statului român aflate pe teritoriul judeţelor cu populaţie majoritar maghiară să se scrie acte oficiale în limba maghiară. Pe întreg teritoriul României actele oficiale trebuie să fie în limba română, cine nu ştie să citească aceste acte, nu poate fi cetăţean român.

Arborarea drapelelor altor state pe instituţiile oficiale ale statului român să fie considerate ca acte de trădare naţională. Pe casele lor, pot arbora ce steag doresc.

De prea mult timp lideri ai guvernului maghiar cer ca guvernul României să acorde autonomie acelui aşa zis ţinut. Cred că a venit momentul ca România ca stat suveran şi indivizibil să spună un nu, hotărât acestor pretenţii de fanfaronadă.

     Vreau să reamintesc ungurilor că armata română în 4 aug. 1919 şi-a adăpat caii din puţurile de la Budapesta, mai apoi în 1944, am alimentat tancurile de la pompele cu benzină ale Budapestei. Asta numai aşa pentru a nu merge mai mult în interiorul istoriei. Lipsa de fermitate în luarea unor decizii categorice a guvernelor şi Preşedinţiei României au făcut ca aceste acte să continuie.

La Bruxelles numai ungurii fac loby pentru ei, românii tac, ori îi încurajează pe xenofobii maghiari.

Îmi amintesc susţinerea de care s-a bucurat Lazlo Tokes din partea europarlamentarilor PDL, pentru numirea lui ca vicepreşedinte al Parlamentului european.

      Cât timp partidele româneşti se vor comporta ca nişte mămăligi în faţa tuturor celor care atentează la suveranitatea, ori imaginea României, aceste jocuri nu vor înceta. De aceea cred că un partid naţionalist, dar care să nu fie extremist, poate ocupa acest câmp lăsat de izbelişte. 

        Mulţumesc pentru poză blogulmareluicrai,blogspot.com

Scrisoarea lui Traian Băsescu către cetăţenii din Nana

                                        Dragi concetăţeni,

          Astăzi, cu lacrimii în ochi ,vin în faţa dvs. pentru a vă transmite regretul meu faţă de ceea ce se întâmplă celor 127 de familii din comuna Nana cărora li s-a pus sechestru pe 147 de titluri de proprietate. Vă spun cu lacrimi în ochi, sechestrele sunt puse la ordinul lui A. Năstase şi Dan Voiculescu, acestea sunt dosare politice. Aţi văzut, cît timp am fost la putere, nimeni nu s-a ocupat de aceste puneri în posesie şi de modul în care a fost formată moşia de aproape 300 de ha care, a fost în proprietatea italienilor. Abia după ce a fost cumpărată de fata mea, Ioana, iar eu am plecat de la Cotroceni, procuratura a început să se ocupe de aceste probleme.

          Vă reamintesc că, a existat o comisie parlamentară care s-a ocupat de moşia de la Nana, dar atunci fiind pe val, am reuşit să opresc activitatea comisiei, prin deschiderea unei anchete a procuraturi. Această anchetă urma să moară în faşă, dar după plecarea mea, nişte nenorociţi mi-au preluat metodele. Cetăţeni ai satului Nana, dacă veţi afurisi pe cineva, ori îi veţi pune la acatiste să cadă necazul vostru pe capul vinovaţilor Năstase şi Voiculescu, să ştiţi că nu am nici o vină. Ei, pentru a-mi face mie rău, se răzbună pe dvs.

            Am fost un Preşedinte rebel, cinic chiar. Să vă dau un exemplu, acum de când am 3 nepoţi, dacă aş putea, aş dubla

îndemnizaţia mamelor care se află în concediu maternal. Ştiu,  îmi puteţi reproşa că, în 2010 împreună cu guvernul Boc, am luat hotărârea de a se tăia din aceste îndemnizaţii şi chiar din raţia de lapte praf pe care trebuia să o primească sugarii. Eram mai tânăr, mai năbădîios, îmi amintesc că am avut o poziţie de persiflare la adresa tinerelor mame, le spuneam, în derâdere evident, mămicuţe şi bebeluşi. Alfel stau lucrurile acum, când fetele mele sunt mame, când eu am devenit bunic şi în plus nu mai am nici o răspundere administrativă, ori politică. Din postura de pensionar vreau să propun, tot ceea ce eu nu am vrut să fac când eram la putere, mai ales când am avut şi guvernul meu.

         Măi oameni buni, voi vă gândiţi la sechestrul pus pe pământul vostru, da ce mă, nu-l puteţi ara, semăna, recolta, îl puteţi şi mângâia dacă vreţi, vă puteţi şi culca pe el, nimeni nu vă opreşte.

Da la mine v-aţi gândit mă, la suferinţa mea, la Elena mea, la investiţia mea politică, am intrat în faliment, nu o mai pot mângâia, pentru a-i alunga gândurile negre şi a o face să zâmbească. M-am mutat cu biroul la PMP, pentru a săruta locul unde şezuse, pentru a simţi parfumul ei.

Ştiu, trebuia să mă fi dus să-mi iau biroul în primire de la PMP de când era ea acolo şi mă aştepta în prag cu zâmbetul pe buze şi covorul roşu întins. Am fost laş, auzisem ce o aşteaptă, nu am vrut să dau apă la moară detractorilor, Năstase şi Voiculescu.

Procurorii în loc să meargă în Ţară să facă anchete faţă de modul cum s-au făcut punerile în posesie, mai ales în judeţele Timiş şi Vrancea, au venit repede la Nana. Nu voi lăsa lucrurile aşa, sunt convins că expertul trimis de mine pentru a se constitui moşia de 300 de hectare a făcut lucrurile cum trebuie.

          Vreau să vă spun un secret, încerc să par invulnerabil, să par puternic, să transmit mesaje cum că tot eu dau ordine, adevărul este că îmi este frică, laţul se apropie prea mult de mine. Oricât de mult aş ţine la Pupila mea, nu ţin să dorm sub acelaşi acoperiş cu ea. Să fim serioşi, e mult mai bine „afară”, decât „înlăuntru”. Voi lupta din răsputeri, voi sacrifica prieteni, rude, pe oricine, numai să îmi să îmi salvez pielea.  Să-ţi fie ruşine Ponta!

Acest articol este un pamflet.

Mulţumesc pentru poză Politica.wordpress.com