Lia Olguța Vasilescu în luptă cu DNA II

     Mulți mă acuză, că iau apărarea bandiților, a hoților, a celor care au distrus Țara. Departe de mine acest gând, doar că, nu îmi place, ca oamenii să fie luați de pe stradă în baza unui denunț, mai mult sau mai puțin real, apoi încătușați și trecuți prin fața camerelor de luat vederi ale televiziunilor . Denunțul poate apare în urma unei promisiuni făcute de procuror în sensul că :”dacă tu îi dai în primire, pe cei cu care ai furat, ai devalizat, sau corupt, vei lua o pedeapsă mai mică, iar ceilalți vor înfunda pușcăria~. Mai poate exista și o altă situație, atunci când procurorul face presiune asupra unei persoane să denunțe o terță persoană pentru niște fapte mai mult închipuite. 

Procurorul prin atributul funcției sale trebuie să vegheze la respectarea legii și legalității. Ori atunci când procurorul face presiuni asupra unui martor, sau asupra unui inculpat pentru a denunța o altă persoană, se poziționează în afara legii. Organul de anchetă penală vrea, obligă suspectul, ca pe timpul anchetei penale acesta să stea ca un mielușel așteptând în tăcere ca procurorul să-i fabrice probele, sau să le adune dacă sunt. Cred că și inculpatul, suspectul ,trebuie să aducă probe în favoarea sa de care anchetatorul să țină seama.

      Greșită poziția de teamă, de timorare, a politicienilor noștri pe unii i-am auzit spunând :”chiar mulțumesc DNA-ului pentru că așa voi reuși, să-mi dovedesc nevinovăția”. Pe vremea comuniștilor, mai mult până-n *54 când Stalin încă era la putere se spunea : ”mulțumesc tribunalului și anchetatorilor pentru condamnarea dată, așa voi ajunge un cetățean demn al RPR”. Nu cred în nevinovăția politicienilor, dar nu vreau  teroare franceză a lui Robespierre din 1794, vreau ca dosarele să aibă probe suficiente, solide, condamnările să fie pe măsură, iar confiscarea averii să fie pe primul plan.

Inculpatul face presiuni asupra martorului care-l acuză, oare procurorul nu a făcut presiuni asupra lui să denunțe, sau să declare împotriva inculpatului? Care este deosebirea? Cred mai repede că organul de anchetă a greșit atunci când a făcut anumite presiuni, decât inculpatul. Până la urmă vorbim de două poziții antagonice, una care acuză și una acuzată. Cea care acuză va face tot ce e posibil să câștige, adică acuzatul să fie condamnat, dar pentru ca acest obiectiv să fie atins, acuzarea trebuie să prezinte judecătorului probe de necontestat împotriva inculpatului. Pe de altă parte, acuzatul la rândul lui va face, tot ce va putea, pentru a scăpa necondamnat sau cu o pedeapsă cât mai mică. Nu se poate, ca una din părți să aibă mai multă putere asupra celeilalte.

     Există o bătălie pe facebook ( profităm de cuceririle științei), între Olguța Vasilescu și un domn Becheru. Olguța Vasilescu a luat hotărârea normală, firească, dar mai ales în premieră, nici un alt politician nu a îndrăznit, să-și publice pe fb.o parte din stenogramele aflateîn dosar. Precizez, dosarul este public, orice persoană poate face acest lucru. Tot pe facebook, mai există câteva contre între Becheru și Vasilescu. Pentru a-și proteja denunțătorul, deși din postările lui nu reieșea faptul ,că era timorat de L.O.Vasilescu, DNA a cerut control judiciar pentru primarul Craiovei. De ce îi este teamă onor DNA-ului, dacă probele din dosar sunt beton? Oricât s-ar da cu fundul de pământ Olguța, dacă ceea ce scrie în dosarul penal o încriminează, iar argumentele ei nu stau în picioare, legea, prin instanța de judecată, o va condamna.Dar dacă probele sunt subțiri și vor zbura la prima adiere, atunci da, DNA-ul trebuie să se teamă.

L.O.Vasilescu a ales să lupte, o admir pentru asta, toți trebuie să lupte pentru libertatea lor, dacă se consideră nevinovați. Acolo unde știu, că au încălcat legea, că se cutremură palatele din cauza lipsei de legalitate la turnarea fundației, pot avea mustrări de conștiință și să se predea singuri. E vinovată frumoasa Lia Olguța? Habar nu am. E nevinovată? Nici asta nu știu. Rostul scrierii mele nu este acela de a apăra pe cineva vinovat, sau de a acuza un nevinovat, rostul este acela de a observa diversele intimidări la care sunt supuși suspecții de către procuratură în general și DNA în special.

Lia Olguța Vasilescu a pus probleme serioase anchetatorilor încă de la începutul cercetării penale, că este o strategie pentru a câștiga simpatie, sau este nevinovată, nu știu, dar, asta nu mă împiedică, să mă bucur, că mai văd și BĂRBAȚI deși în cazul nostru poartă fustă. Într-o țară de politicieni timorați, așteptând cu resemnarea animalului dus la tăiere, pe treptele DNA-ului , amestecați, oameni de rând, șefi de mari partide, avocați etc., totul într-o regizare perfectă ce a făcut  deliciul presei, o izbucnire a personalități, a mândriei și orgoliului personal, cum a fost la Olguța, mă bucură. Sigur, bucuria ar fi și mai mare, dacă instanța de judecată ar spune, că Primarița nu este vinovată. Domnilor procurori, încercați, să lăsați și acuzaților aceleași drepturi, pe care le aveți și dvs.

Sper ca abuzurile împotriva Olguței să înceteze, procesul să fie nepărtinitor, iar adevărul să triumfe.