Despre războiul din Ucraina

 

    Se vorbește continuu despre război. Se discută fără oprire despre confruntările armate. Se lansează cu ușurință, pentru întreținerea războiului din Ucraina și pentru a putea întâmpina un altul în Europa, sume fabuloase, enorme de bani. Sume care ar putea fi folosite cu succes în învățământ, cercetare, sănătate.

   Despre ce nu  discută marii lideri ai lumii? Despre oameni. Scopul unei arme, de la cea clasică la ultra sofisticata dronă și rachetă, este acela de a omorî oameni.

   O căprioară o împușcăm pentru a ne potoli foamea, prin urmare o sacrificăm din necesitate. Un om îl împușcăm, spânzurăm, îl punem pe scaunul electric pentru că a comis o crimă și îl condamnăm conform legii.

   Dar sutele de mii de militari atât ucrainieni cât și ruși care au murit în acest război pentru ce și-au pierdut viața? Cine este vinovat de pierderea atâtor vieți omenești? Putin, va striga lumea liberă, el este vinovat.

   Eu cred că N.S.Hrușciov este vinovat. Pentru că el, neîndrăznind să creadă vreodată că URSS ar putea să se destrame, a semnat în 25 ianuarie 1954 decretul prin care Crimeea și alte provincii rusești treceau administrativ din componența RSS Rusă, în componența RSS Ucrainienă. Gestul lui Hrușciov a fost unul simbolic și marca aniversarea a 300 de ani de la semnarea tratatului ruso-ucrainian de la Pereiaslav. Ce legătură o fi avut Crimeea, care a intrat în componența Țaratului Rusesc abia în 1783, cu  tratatul de la Pereiaslav care a fost semnat cu mai mult de 100 de ani mai înainte, respectiv la 1654, asta nu știm

    Ce vină au milioanele de ucrainieni care și-au părăsit locuințele din cauza războiului?

     Războiul nu este ceva abstract, este cel mai concret fapt. În urma unui război cei de acolo se întorc cu zeci de ani în timp, din cauza lipsurilor alimentare, utilitare, etc. Moartea devine cel mai important locuitor al unei zone de război. Soldații și civilii se întâlnesc cu ea pe tot locul, la masă, în tranșee, în mașină, în casă. Nu te poți piti de moarte. Asta înseamnă război. Moartea OAMENILOR.

    De ce să vrem să omorâm oamenii dacă ei, prin construcția lor sunt muritori? De ce să cheltui miliarde și miliarde de dolari pentru a omorî niște oameni care oricum vor muri gratis. Lumea, de-a lungul istorie, a fost sub diferite dominații, sub diferite granițe. Au fost modificate granițele conform unor tratate internaționale care niciodată nu a mulțumit pe toată lumea.

     Lumea este în mișcare continuă, într-o migrare necontrolată. Peste câțiva ani Țara noastră se va numi tot România, dar, noi, românii, este posibil să devenim minoritari.

     Așadar, războaiele nici nu ar exista dacă lumea nu ar fi condusă de lideri belicoși, gata să-și arate mușchii. Lideri orgolioși, plini de ei, infatuați și nesimțiți. Și încă ceva, mulți nici copii nu au. Ei, cu aroganța și indolența lor distrug milioanele de oameni. Rușii cu ucrainenii ca vecini în Dombas, în Kiev, ori în Moscova, de-a lungul timpului s-au împrumutat unii de la alții o cană de zahăr.

     Acum se omoară între ei, nu pentru că își doresc, ci pentru că așa îii împing de la spate liderii lor.

     Sunt multe de spus, mă opresc aici.

                                     Dumnezeu să apere omenirea!