În Senatul
României ieri a fost dezbătută, printre altele, o moțiune simplă împotriva
ministrei USR, Diana Buzoianu. Moțiunea a trecut de Senat cu 73 de voturi
pentru demiterea ministrei și 43 de voturi împotriva. Cu toate acestea
premierul, conform legii, nu este obligat să o demită pe ministra Buzoianu și
nici ministra nu este obligată să demisioneze.
Problema
apei potabile în Prahova și Argeș nu este rezolvată pe deplin. Oamenii din
aceste zone de o lună de zile nu au apă de băut, pentru gătit, pentru igienă și
toaletă. Ministrul nu este neapărat el vinovat pentru aceste probleme vitale
create unei părți din populația României. Însă el, ministrul, în speța noastră
o ministră, doamna Diana Buzoianu, este un garant politic al bunului mers al
ministerului pe care îl conduce. Demisia unui ministru, al unui politician
dintr-o funcție politică, este un act de asumare politică a unei nereguli
comise în timpul mandatului său. Pentru ca un politician să-și asume, modul în
care gestionează un minister, ar trebui să aibă caracter, iar partidul din care
provine să fie bine structurat deontologic și ideologic.
Un
ministru este numit în funcție, el nu a câștigat dreptul de a conduce un
minister în baza unui concurs și s-a dovedit a fi bine pregătit profesional.
Nici vorbă! De aceea aceste funcții politice pot fi ocupate de oameni care
posedă o diplomă de studii și nu o diplomă de specialitate.
Faptul
că ministra Buzoianu refuză să-și dea demisia este o altă pată pe acest guvern
care poartă în gură lozinci cu reforme și în fapt a adus populația în sapă de
lemn.
Demisia
ar fi fost gest de normalitate care ar fi potolit cumva setea nebună de
dreptate a celor care suferă la propriu de sete.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu