La mulți ani, prieteni!

            

       Astăzi este ultima zi din anul 2021, astăzi se încheie un an cu bunele şi relele lui. Dacă vom şti cum să facem, poate anul care vine va fi mai bun, deși sunt slabe speranțe, însă suntem optimiști, mai ales că nu ne costă nimic să sperăm. În acest ultim articol, din acest an, nu voi scrie despre politică, măcar astăzi vreau să uit toate relele făcute de politica românească nouă tuturor şi României în întregul ei. Astăzi vreau să reuşesc să ajung la toţi prietenii şi cititorii mei, să-i îmbrăţişez, să-i încurajez şi să le doresc multă sănătate, fericire, unitate, pace în familii, în Ţară şi în lume şi nu în ultimul rând, din inima mea hipertensivă vă transmit un călduros: LA MULŢI ANI! .

       Dragi prieteni, vă propun ca astăzi când comemorăm 132 de ani de la trecerea în nefiinţă a celui ce a fost Ion Creangă, scriitor, povestitor, pedagog şi diacon, să ne amintim cu bucurie de cel ce a fost Nică, fiul lui Ştefan Apetrei din Humuleşti şi a Smarandei Creangă din Pipirig. Să ne amintim de poznaşul copil pe care l-am întâlnit în copilăria noastră. Să ne amintim de „Capra cu trei iezi, Stan Păţitul, Dănilă Prepeleac, Soacra cu trei nurori, Harap Alb” şi câte alte multe întâmplări şi povestiri spuse cu mult umor şi înţelepciune populară. Să nu uităm „Amintirile din copilărie”, o bijuterie a literaturii române, o nestemată a prozei româneşti ce stă în gâtul lui Patapievici et.co.

        Nu trebuie să uităm pe cei care, prin scrierile lor, ne-au făcut copilăria mai frumoasă, nu avem dreptul să uităm. Când vom uita pe Eminescu, Creangă, Caragiale, Alecsandri, Haşdeu etc.vom muri câte puţin cu fiecare operă uitată, cu fiecare scriitor uitat, cu fiecare cuvânt scris de ei. Fiinţa noastră va deveni uscată, searbădă şi vulgară precum vocabularul lui Patapievici. Nu avem dreptul să ardem cărţile celor care ne-au învăţat să vorbim în limba noastră, cărţile celor care, prin scrierile lor, au scos mierea la suprafaţă din frumuseţea cuvintelor româneşti.

       Dragi prieteni, în copilărie am furat cireşe de la mătuşa Mărioara, pentru că fiecare dintre noi am furat câteva cireşe de la o zgripţuroaică precum mătuşa lui Nică. Am fost la scăldat şi am uitat vaca legată de o salcie bătrână. În loc să o duc la păscut, am legat-o, iar eu m-am jucat, eram copil, asta nu m-a scutit de pedeapsă. Nu mi-a luat mama hainele, mai bine le lua, pedeapsa mea a fost mai aspră, cu toată această bătaie, am rămas tot copil. Chiar dacă nu am fost la iarmaroc să vând cucul armenesc, tot aveam necaz pe pupăza care cânta într-un nuc de lângă casă. Mama mă trezea înainte să cânte pupăza, îmi dădea pe fugă ceva să îmbuc pentru a nu mă spurca frumoasa cântătoare, apoi mă pornea la treabă. Ar fi multe de spus despre Creangă, despre acest hâtru moldovean, mă opresc aici, acum vă pregătiţi de revelion, nu vreau să vă plictisesc prea mult.

       Ah, revelionul, încă un prilej de îmbuibare şi chiolhan pentru alţii, prietenii mei sunt ponderaţi.

Dragi prieteni, vă doresc UN AN NOU FERICIT! MULTĂ SĂNĂTATE şi să avem parte de PACE!

Dumnezeu să vă apere şi să vă călăuzească în noul an!

Dumnezeu să apere România!

 

Un vis spulberat

În 1945 comuniștii, susținuți de armata sovietică staționată pe teritoriul României, au luat puterea prin guvernul dr. Petru Groza. Să nu uităm că la acea dată România încă nu ieșise din război.

   Comuniștii au guvernat în condiții vitrege: foametea din 1947, plata către URSS a 300.000.000 de dolari la valoarea dolarului din 1938 suma considerată ca despăgubire de război, armata sovietică a staționat pe teritoriul țării noastre până în anul 1957, nu în ultimul rând România era sleită financiar de cei patru ani de război și distrusă în urma bombardamentelor. Cu toate acestea cei care au luat frâiele țării, niște analfabeți după cum se spune despre ei în ziua de azi, au reușit să scoată satele din evul mediu și să le ducă la prosperitate, să industrializeze țara, să pună agricultura pe baze științifice, să eradicheze analfabetismul prin cursuri intensive și să dezvolte sănătatea, știința și armata. Sigur, s-au făcut și greșeli, însă doar cine nu construiește, nu greșește. Când au plecat comuniștii de la putere România nu avea datorii externe și avea o industrie și agricultură care puteau să producă, poate cu minime investiții.

    După 1989 au venit la putere doctori în științe, academicieni, profesori universitari, oameni cu studii în vest, nu cum aveau comuniștii în est.

     După 32 de ani de conducere a României de către somități în ale științei, țara noastră e falimentată, datoria publică aproape că a trecut de jumătate din PIB, populația moare de foame la propriu, moare de frig la propriu, moare cu zile, prin spitale, la propriu din cauza lipsei medicamentelor.

   Industria, agricultura, armata, sănătatea, învățământul, știința, toate au fost distruse într-un mod barbar.

    Preferam să fim conduși de analfabeții comuniști, decât de acești nemernici doctori în științe, profesori universitari și alți hoți titrați.

Abdicarea regelui, 30 decembrie 1947

 

   

    Regele a abdicat, trăiască Republica! Aşa ar fi putut striga mareşalul palatului regal. Regele Mihai a domnit de două ori, prima dată după moartea regelui Ferdinand, când era minor, sub regență din 20 iulie 1927-8 iunie 1930, iar a doua oară, după abdicarea tatălui său Carol al II-lea, din 6 septembrie 1940-30 decembrie 1947.

     Este de remarcat fapul că, deşi tatăl său Carol al II-lea renunţase la dreptul de prinţ moştenitor, devenind o persoană particulară cu numele de Carol Caraiman, acesta nu a ezitat, susţinut fiind şi de naţional ţărăniştii din ţară în frunte cu I.Maniu, să-şi detroneze propriul fiu, apoi să se încoroneze rege sub numele de Carol al II-lea.

     A doua domnie a regelui Mihai a început după ce Ion Antonescu, Preşedintele Consiliului de Miniştri al României, l-a obligat pe regele Carol al II-lea să abdice pentru a restabili liniştea în Ţară. Astfel la 6 septembrie 1940 voievodul Mihai devine regele Mihai I al României. După revolta legionarilor din iarna lui 1940, apoi înăbuşirea revoltei legionare de către Ion Antonescu în ianuarie 1941, acesta se declară Conducătorul Statului, iar rolul regelui devine unul decorativ. În acest fel mareşalul Antonescu îşi asumă toată politica ţării şi eventualele repercusiuni ce puteau decurge de aici.

    În ziua de 23 August 1944 mareșalul Antonescu a fost arestat de către forţele palatului aliate cu comuniştii şi umbrele şefilor partidelor istorice. Regele Mihai apare ca o floare de crin, Antonescu deținând funcția de Conducătorului Statului era răspunzător pentru toată politica dusă de România din 1941 până în august 1944, astfel reuşise să-l apere pe rege cu propria viaţă. Prin actul de la 23 august s-a făcut mult rău armatei române. Ostaşii români au încetat lupta împotriva sovieticilor deși oficial nu era încheiat nici un act între România și URSS pentru capitualarea României. În aceste condiții de necombat al armatei române care încetase unilateral focul împotriva sovieticilor întorcând totodată armele împotriva germanilor, foștii aliați ai românilor, ruşii au luat prizonieri mii de soldaţi români nevinovaţi, toţi au ajuns în lagărele de muncă sovietice. Abia în 12 septembrie 1944 se semnează pacea cu URSS şi încetează acţiunile agresive ale ruşilor împotriva armatei române. După ocuparea României de către URSS în 1944, rolul regelui devine din nou decorativ. Ruşii fac şi desfac guverne, conduc Ţara prin cozile lor de topor.

   Regele nu avea nici o putere, totuşi, pentru a slăbi puterea comunistă şi a atrage atenţia poporului şi opiniei publice internaţionale asupra modului în care era condusă România, regele intră în greva regală, refuzând să contrasemneze hotărârile guvernului Petru Groza. Grevă a fost între 21 august 1945- ian 1946, a fost declanşată în urma faptului că primul ministru Groza a refuzat să-şi prezinte demisia, deşi regele i-o ceruse în mod formal. Cerinţa regelui se baza şi pe faptul că occidentalii nu recunoşteau guvernul comunist. Cu toată greva regală, guvernul continua să funcţioneze, iar în urma unei concesii făcute ocidentalilor de către guvern prin cooptarea în executiv a doi reprezentanţi din partidele istorice, unul de la PNL şi altul de la PNŢ, occidentul recunoaşte formal guvernul Groza, iar regele iese din grevă.

    Situaţia regelui era destul de precară. Partidele istorice pierduseră alegerile din 1946, nu analizez acum de ce au pierdut. Ruşii erau tot mai stăpâni în Ţară, americanii, pe care îi aşteptau partidele istorice şi duşmanii comunismului, nu se arătau la orizont. Pentru a mima democraţia regele era menţinut de către comunişti în Palatul Elisabeta. Semnalele pe care le primea din occident nu erau încurajatoare pentru tânărul rege. În noiembrie 1947 a mers la nunta Prinţesei Elisabeta, viitoarea regină Elisabeta a II-a a Marii Britanii, aici a avut contacte cu liderii importanţi ai lumii. Sugestia lor, a liderilor, pentru regele Mihai a fost unanimă, trebuie să abdice. Regele Mihai a refuzat să revină în țară de la Londra, Churchil l-a sfătuit să se reîntoarcă, iar regele revine în țară.

    Regele revenit în Ţară încă mai speră că va putea coabita cu regimul comunist. Ruşii sunt categorici, regele trebuie să plece. Comuniştii români execută ordinele, îl determină pe rege să abdice. Regele Mihai a fost detronat de ruşi cu ajutorul britanicilor şi americanilor, aceştia din urmă au fost de acord cu abdicarea prin lipsa lor de reacţie.

   Regele Mihai, a semnat actul prin care ne-am vândut ruşilor, de fapt eram în brațele rușilor încă din august 1944, aşa au fost vremurile, aşa s-a scris istoria.

    Chestiunea cu şantajarea regelui cum că dacă nu abdică guvernul Groza va ordona omorârea a 1000 de studenţi liberali care erau închiși, după părerea mea, nu se susţine. Comuniștii încercau să facă totul legal, cel puțin formal. Oricât de tirani erau comuniștii, nu erau iresponsabili. Să nu uităm că la acea vreme pe teritoriul României încă erau reprezentanții celor trei mari puteri.  Cred că nici pistolul din mâna lui Groza nu era chiar pistol. Abdicarea regelui se înscria pe axa pe care însuşi regele o acceptase atunci când se negociase pacea cu ruşii-România urma să devină un stat comunist, iar forma de guvernământ să fie republica.

     Abdicarea regelui a intrat pe fluxul istorie vitregite, a unui popor vitregit. România dădu-se tribut în timpul războiului în oameni, armament și logistică şi reuşise, prin lovitura de stat din 23 aug. 1944, să scurteze durata războiul cu 6 luni, cu toate acestea a fost considerată o ţară învinsă şi, în concluzie, a fost obligată să suporte toate rigorile unui stat învins. Instalarea, sub presiunea ruşilor, în martie 1945, a guvernului comunist condus de dr. Petru Groza, a însemnat pentru monarhie începutul sfârşitului. Actul din 30 decembrie 1947 a arătat forţa pe care o avea URSS în România şi indiferenţa SUA şi Marii Britanii faţă de soarta României în general şi a regelui în special.

    Nu poate fi condamnată o anumită persoană pentru forţarea regelui în actul abdicării, este vorba de opresiunea la care era supusă întreaga ţară de către sovietici şi uneltele lor cominterniste trimise în Ţara noastră pentru a aduce legile dictate de Moscova.

   Românii au adus în Ţară pe Carol I, sovieticii, prin cozile lor de topor, l-au exilat pe regele Mihai I. La aducerea comunismului în România a contribuit şi regele Mihai I prin actul de la 23 august 1944. Şi totuşi acel act era necesar, armata sovietică era la graniță, România nu putea scăpa din gheara comuniştilor, soarta ei fusese stabilită la Ialta, restul e istorie.

   Antonescu nu greşise când ne-am aliat cu germanii. România ca întodeauna a fost ca o frunză în calea vânturilor istoriei, căutăm vinovaţi, nu sunt aici, vinovaţii sunt întruchipaţi în Ares şi Marte.

     Nu vreau să fac o analiză a perioadei, de altfel foarte scurtă, în care regele Mihai a avut o influienţă asupra conducerii statului.

Las lucrurile aşa cum sunt.

Dumnezeu să-l ierte pe rege!

Dumnezeu să apere România!

Dumnezeu să-i apere pe români!

Mulţumesc pentru poză :libertatea .ro

 

30 decembrie 1947

 

     Este greu să descriu în câteva cuvinte ziua de 30 decembrie 1947. Pentru a înţelege mai bine cum s-a ajuns la acest eveniment din 30 decembrie, trebuie să ne întoarcem în timp.

   Carol al doilea suspendase Constituţia şi dizolvase Parlamentul în februarie 1938, se instalase dictatura regală. În 1940, în urma încheierii alianței dintre Germania și URSS cunoscută ca Pactul Ribentrop-Molotov, România a pierdut o treime din Transilvania, ca urmare a Diktatului de la Viena, în favoarea Ungariei hortiste, dar și Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herței în favoarea URSS în urma unui ultimatum dat de sovietici, însă a mai pierdut și Cadrilaterul în favoarea Bulgariei. În țară au avut loc ample și violente manifestații ale legionarilor. Carol al II -lea hotărăşte să-l cheme din exil pe generalul Ion Antonescu pentru a i se încredinţă formarea guvernului, acesta acceptă cu condiţia ca regele să abdice în favoarea fiului său, Mihai, lucru care de altfel se şi întâmplă. La 6 septembrie 1940 se formează un guvern în care sunt cooptaţi şi legionarii, cu Ion Antonescu ca şef al guvernului, partidele istorice, PNL și PNȚ, refuză să intre la guvernare. După înăbuşirea revoltei legionare din ianuarie 1941, Antonescu se declară Conducătorul Statului, atribuindu-şi multe din sarcinile regale, astfel regele va avea un rol mai mult decorativ. Intrarea României în război alături de Germania fascistă din vara lui 1941, a fost salutată de toate forţele politice, motivul declarat al intrării în război a românilor a fost eliberarea Basarabiei de sub jugul URSS. După eliberarea Basarabiei românii au continuat războiul peste Nistru alături de armatele Germaniei, acest fapt nu a fost pe placul forţelor politice din România care considerau că este o greșeală ca România să poarte un război de expansiune. Regele nu putea face nimic, Primul Ministru Antonescu, care se autointitulase șef al statului, dirija tot. Pentru rege, ceea ce a făcut Antonescu, a fost ca o protecţie mai târziu în august 1944. După arestarea mareşalului Antonescu, regele s-a putut prezenta în faţă noilor aliaţi, foştii inamici, ca un om curat care nu ordonase războiul împotriva URSS. În perioada din timpul războiului partidele istorice, liberalii şi ţărăniştii, au trimis pe prințul Barbu Ştirbey să negocieze o pace separată cu anglo-americanii. Cu rușii duceau trative reprezentanții lui Antonescu prin ambasadoarea sovietică Kollontay atașată la Stokholm.

     În timpul întâlnirii de la Ialta au fost trasate zonele de interes ale Marii Britanii, SUA şi URSS, toţi au fost de comun acord ca ţările din Europa de est şi o parte din Europa Centrală să intre în sfera de influienţă sovietică. De fapt aici România a fost vândută de Marile Puteri sovieticilor. Ce s-a întâmplat mai târziu în Ţara noastră a fost rezultatul negocierilor de la Ialta.

    Comuniştii, care făceau parte din BND, au fost impuşi de către ruşii în guvernul Sănătescu format imediat după 23 august '44, de acum soarta regelui Mihai a fost pecetluită. Rămânerea lui pe tron era o chestiune de timp. Oricât de mult a căutat sprijin în occident pentru a consolida statul monarhic, a fost un eşec. Cu ocazia vizitei făcute la Londra în noiembrie '47 la nunta viitoarei regine Elisabeta a II-a, a luat legătura cu reprezentanţii SUA, Marii Britanii, toţi l-au sfătuit, voalat e drept, să abdice în condiţii amiabile.

     Chestiunea cu şantajarea regelui că dacă nu abdică, guvernul Groza va ordona omorârea a 1000 de studenţi, după părerea mea nu se susţine. Comuniștii încercau să facă totul legal, cel puțin formal. Oricât de tirani erau comuniștii, nu erau iresponsabili. Să nu uităm că la acea vreme pe teritoriul României încă erau reprezentanții celor trei mari puteri.  Cred că nici pistolul din mâna lui Groza nu era chiar pistol. Abdicarea regelui se înscria pe axa pe care însuşi regele o acceptase atunci când se negociase pacea cu ruşii-România urma să devină un stat comunist, iar forma de guvernământ să fie republica.

     Abdicarea regelui a fost pe fluxul istorie vitregite, a unui popor vitregit care, deşi dădu-se tribut în timpul războiului în oameni, armament și logistică şi reuşise, prin lovitura din 23 aug. 1944, să scurteze războiul cu 6 luni, să fie consideraţă o ţară învinsă şi în concluzie să suporte toate rigorile unui stat învins. Instalarea, sub presiunea ruşilor, în martie 1945 a guvernului comunist condus de dr. Petru Groza, a însemnat pentru monarhie începutul sfârşitului. Actul din 30 decembrie 1947 a arătat forţa pe care o avea URSS în România şi indiferenţa SUA şi Marii Britanii faţă de soarta României în general şi a regelui în special.

    Nu poate fi condamnată o anumită persoană pentru forţarea regelui în actul abdicării, este vorba de opresiunea la care era supusă întreaga ţară de către sovietici şi uneltele lor cominterniste trimise în Ţara noastră pentru a aduce legile dictate de Moscova.

    Românii au adus în Ţară pe Carol I, sovieticii, prin cozile lor de topor, l-au exilat pe regele Mihai I. La aducerea comunismului în România a contribuit şi regele Mihai I prin actul de la 23 august 1944. Şi totuşi acel act era necesar, România nu putea scăpa din ghiara comuniştilor, soarta ei fusese stabilită la Ialta, restul e istorie.

       Dumnezeu să te ierte, Majestate!

 

Dănileț out din Magistratură

 

   Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a luat hotărârea să-l excludă din magistratură pe judecătorul Cristi Dănileț. România se consideră și se vrea a fi o țară democrată, de aceea această hotărâre a fost luată de forul superior al magistraturii. Hotărârea nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs la ÎCCJ.

Pe vremea când la putere era PSD, partidele din opoziție, în special USR, critica orice poziție ar fi luat vreun pesedist în legătură cu vreo hotărâre judecătorească. Chair și ambasadele străine, în special a SUA, însă și altele și-au permis să tragă de gâlci guvernul social-democrat al României, ori pe parlamentarii PSD.

De data aceasta Consiliul Superior al Magistraturii, forul superior al magistraților din România, instituție total apolitică, a luat hotărârea de a-l scoate din magistratură pe judecătorul Cristi Dănileț. Nu discut motivele, e ograda CSM și aici politicienii și profanii nu au ce comenta.

Însă lucrurile nu au stat așa cum m-aș fi așteptat, în sensul că polticienii se vor abține de la comentarii, hotărârea fiind luată de forul superior și singurul îndrituit să hotărască soarta magistraților, adică CSM, însă politicienii USR nu s-au putut abține de la comentarii.

Președintele USR s-a oprit cu jalba în proțap direct la UE, reclamând faptul că Danileț a fost scos pe făraș din Magistratură.

Ambasadorul SUA s-a arătat îngrijorat de faptul că Danileț a văzut cartonașul roșu și trecut în afara terenului unde joacă magistrații. Cum dracu, când vorbesc pesediștii despre magistrați, despre hotărâri judecătorești este ingerință în justiție, când vorbesc cei de la USR este ok?

Mai mult decât atât? Când și-a dat cu părerea ambasadorul României la Washington despre justiția din SUA? Oare tot ce se face în SUA este perfect? Este ambasadorul SUA guvernatorul României? Cine îi dă dreptul unui funcționar din țara Unchiului Sam să tragă de urechi o putere a României? Suntem colonie americană? Să ni se spună deschis. SUA să-și asume dacă ne este stăpână. Știam că România și SUA sunt parteneri strategici. Mă tem că americanii nu ne privesc ca pe egalii lor.

Revin la Cioloș pe care îl văd ca pe boierul valah de odinioară care mergea cu pâra la Înalta Poartă. Suntem membrii ai uniunii, însă asta nu înseamnă că CSM, Înalta Curte de Casație și Justiție, CCR, să ia hotărâri doar după ce discută cu reprezentanții UE. Nu de alta dar în situația în care orice hotărâre care se ia în justiție trebuie luată doar după ce își dă OK-ul UE, SUA, Germania, Franța, etc. înseamnă că trebuie schimbată Constituția României în sensul că la art. 1 să nu mai fie scris că România este STAT SUVERAN ȘI INDEPENDENT.

A devenit o cutumă pentru noi să fim trași de urechi de toate organismele externe României, de toate ambasadele mari și mici, iar atunci când UE, ori SUA nu-și bagă nasul în ceea ce se întâmplă la noi în țară, avem noi grijă, prin lingăi noștri calificați cum ar fi Macovei, mai nou Cioloș și mulți alții să ne plângem de ceea ce se întâmplă în țară.

Știe grijulia UE și ambasada americană că muncitorii români plătiți cu salariul minim pe economie sunt la limita subzistenței? Știe ambasadorul SUA și UE că pensionarii români nu au bani cu ce să-și cumpere medicamente și să-și plătească uriașele prețuri de la curent și gaze? Dacă știu și sunt convins că știu, ce măsuri au luat? Niciuna. Asta nu interesează pe nimeni. Românii dacă ar fi bine plătiți în România nu ar mai avea cine să le șteargă bătrânii la fund prin Italia, Franța, Spania, Germania, etc.

Nu înțeleg, nu vreau să înțeleg, ce rol are Dănileț în gașaca reziștilor, ce favoruri a făcut SUA, l-am văzut într-o poză cu Josepf  Biden, cine este acest Cristi Dănileț? Ce mușuroi de termite a fost scurmat prin excluderea acestui clovn? Până la urmă Dănileț nu este un mare judecător, este un judecător de duzină prin Cluj și cu toate astea excluderea lui a reușit să-l trezească până și pe Cărtărescu din adormire. Reziștii fieb. Au uitat expresia: „jos labele de pe justiție”. În aceste momente sunt cu labele pe justiție, ar fi în stare să o sfâșie și asta pentru Danileț.

România jefuită

 

      Peste câteva zile se vor împlini 32 de ani de la revoluția din 1989. Unii îi spun lovitură de stat. Nici nu contează cum numim evenimentele din sângerosul decembrie 1989, ele au existat și au răsturnat un regim și o orânduire. Au murit peste 1000 de persoane, în majoritate tineri, toți au murit strigând libertate și vrem o viață mai bună. Zadarnică le-a fost moartea.

    Niciodată de când pe teritoriul țării noastre au locuit oameni nu s-a produs un dezastru așa de mare ca în perioada de după 1989.

       S-a spus că aceia care ne-au condus în perioada socialistă au fost analfabeți, răi, hoți și în general de numele comuniștilor au fost agățate cele mai urâte tinichele. Comuniștii au venit la putere după un război care secătuise țara. În perioada 1946-1947 România s-a confruntat cu una dintre cele mai mari secete. Până în 1965 a trebuit să plătim daune de război URSS în valoare depeste 300 de milioane de dolari la valoarea dolarului din 1938. Mai mult decât atât, armata sovietică a staționat pe teritoriul României până în 1957. Cu toate aceste neajunsuri, începând cu 1964 România a început să se dezvolte industrial și agricultura să fie pusă în exploatare pe baze științifice.

      Nu a fost ușor să se formeze cooperativele agricole(GAC și GAS), oamenii s-au despărțit greu de bucata lor de pământ, de caii și căruțele lor. Mai ales chiaburii care aveau suprafețe mari de teren arabil, pomicol și forestier. Au fost constrânși, îngrădiți, arestați și în final „convinși” să se înscrie în noile intreprinderi agricole.

    După 1965, mai precis după Congresul al IX –lea al PCR, industria a cunoscut o dinamică a dezvoltării. Țara se transformase în șantier. Unele șantiere construiau uzine, fabrici, combinate, alte șantiere construiau blocuri pentru locuință. Se va spune de către cârcotașii de azi că sunt cutii de chibrituri acele apartamente, poate așa este, însă să nu uităm ritmul în care s-au construit și mai ales faptul că și în ziua de azi sunt locuințe bune care se vând cu prețuri uriașe. Acei comuniști analfabeți, îndoctrinați și îndobitociți au construit marile hidrocentrale de la Bicaz, Porțile de Fier 1 și 2, Barajul și hidrocentrala de la Vidraru, etc., etc. Centrala atomoelectrică de la Cernavodă în 1989 era construită în proporție de 45%. Tot în perioada comunistă s-a construit autostrada A1 București-Pitești. Muncitorii își permiteau să meargă în concedii la munte și la mare. Învățământul era gratuit. Fii de țărani săraci au ajuns ingineri, doctori, scriitori.

    A exista și o perioadă grea între 1982 și 1989 atunci când au fost plătite datoriile externe ale României. Deși alimentele se găseau greu, românii, descurcăreți cum sunt, nu au suferit de foame. Mai rău era faptul că se oprea curentul și gazele.

       Pentru toate lucrurile bune și rele făcute de N.Ceaușescu în perioada 1965-1989, un tribunal ad-hoc din zilele revoluției l-a condamnat pe Ceaușescu și nevastă-sa la moarte prin împușcare, sentința a fost executată în  ziua de 25 dec. 1989, ziua Nașterii Mântuitorului.

     După revoluție au venit la putere în haită hienele flămânde. Așa cum hiena are pete, așa și noile hiene postdecembriste au diferite culori reprezentând diferite găști numite sofisticat partide.

        Noile structuri emanate din sângele tinerilor ce și-au pierdut viața în  revoluție au avut un singur scop: JEFUIREA României.

     Acum, după 32 de ani de democrație, am realizat cum a fost posibilă distrugerea economică a României. Partidele politice prin guverne, parlamentari, structurile de informați interne și externe, poliție și procuraturi, sprijinite și îndrumate de forțe externe și dușmănoase României au reușit să transforme țara în colonie. România de azi nu mai are industrie, nu mai are agricultură, nu mai are spitale, institute de cercetare medicală, nu mai are învățământ. Avem o țară demnă de plâns. O țară îngenunchiată în datorii publice care vor apăsa greu pe viitor asupra cetățenilor români care vor mai zăbovi pe pământul țării noastre. Datoria publică trece de 50% din PIB.

     Cine a furat toți acești bani? În țară nu s-a construit nimic care să justifice aceste împrumuturi. Suntem în plină criză energetică, prețul gazelor și al curentului a crescut în progresie geometrică, prețul alimentelor la fel. Trăim un paradox. Astăzi curentul nu se oprește, îl oprim noi fiindcă nu-l putem plăti. Gazele nu se opresc, le oprim noi deoarece nu avem bani să le plătim. Magazinele sunt pline cu alimente, le ocolim noi, nu avem bani să cumpărăm. Este inversul situație de până în 1989. Atunci aveam bani și nu aveam alimente, curent, gaze. Ceaușescu raționalizase curentul, gazele, alimentele să poată plăti datoria externă. Astăzi oprim noi gazele, curentul și răbdăm de foame să poată guvernele să se împrumute pentru a avea ce fura. În 1989 a existat o rațiune pentru care ne-am sacrificat, astăzi pentru ce suntem sacrificați? Aici nu este vorba doar de pensionari, este vorba și de salariați, mai ales cei tineri care și-au întemeiat o familie și care au 2-3 copii la școală. Cum se descurcă cu un nenorocit de salariu de 1400 de lei bani în mână un salariat cu 2-3, poate chiar 4-5 copii?? Constituția spune la art. 47, citez: „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent.” Ce nivel de trai decent au salariații cu salariul minim pe economie? Cum protejează statul acești salariați? Dar pe bunicii salariaților care au contribit o viață întreagă la sistemul de pensii și acum sunt la mila statului, cine-i protejează?

       Iohannis spunea că România este un stat eșuat. Din nefericire este singurul lucru adevărat pe care l-a spus acest om în 7 ani de mandat de Președinte. Însă acest individ lipsit de empatie și de omenie, egoist și ipocrit uită că face parte dintre aceia care au făcut ca România să fie un stat eșuat.

    Pe Ceaușescu l-am împușcat, printre altele, pentru subminarea economiei naționale, dar pe guvernanții de după 1989 cum ar trebui să-i condamnăm pentru că au distrus și jefuit economia, industria, agricultura, institutele de cercetare, sănătatea, învățământul, armata,etc.?

Atenție, vine Rareș Bogdan de la Bruxelles, vedeți voi pe dracu!

 

   În PNL există, pe lângă mulți alți lideri, unul care face notă discordantă de restul conducerii PNL, acest ins, original, se numește Rareș Bogdan. Domnul Bogdan este europarlamentar din partea PNL.

Nu nu vă gândiți că acest nume cu rezonanță, cu putere atât în prenume cât și în nume ar avea ceva din Petru Rareș, Bogdan întemeitorul, Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare, ori cu Bogdan al III-lea cel chior. Nici vorbă. Rareș Bogdan al nostru este un oportunist, un narcisist feminizat, pensat și machiat ca un faraon antic. Acest ardelean care vorbește privindu-se în oglindă și scuipându-se tot timpul să nu se deoache la cât se vede de frumos și de deștept, a fost întâi jurnalist, din această postură înjura în cel mai obscen mod PNL-ul. Domnul R.B. a lăsat jurnalismul, care era mai puțin bănos și s-a înscris în PNL unde a fost primit cu flori și funcția de prim-vicepreședinte al partidului. Domnul fost jurnalist a candidat primul pe lista europarlamentarilor din PNL și a fost trimis de către electorat în Parlamentul European unde are o îndemnizație uriașă și răspundere mică spre deloc.

După alegerile parlamentare din 2020 PNL s-a clasat al II-lea după PSD ca număr de parlamentari. Cum la Cotroceni este chiriaș, cu chiria plătită de popor, Klaus Iohannis care, în loc să fie în parteneriat cu țara, este în parteneriat, contra Constituției, cu PNL, a desemnat pe Câțu să facă un guvern de coaliție cu USR, UDMR și minorități.

USR-ul, în cadrul coaliției, a jucat la rupere, a uitat de binecuvântarea lui Iohannis, de programul liberalilor, făurind o politică antisistem, antipopor, antiromânism. Aș putea da exemplul ministrului sănătății Voiculescu, al urmașului său la scaunul sănătății Ioana Mihăilă, Ghinea, oameni fără orizont, fără interes pentru țară, pentru pacienți, pentru pandemia care s-a statornicit în tot și-n toate.

Toate aceste jocuri anti România, anti liberali, anti popor, USR-ul le făcea în mod deliberat, știau că liberalii sunt prinși în propria cursă și nu aveau nicio scăpare. Orban, Cîțu și Iohannis strigaseră până la răgușire că ei nu se vor alia cu PSD. Ori USR-ul tocmai pe acest lucru se baza, pe faptul că liberalii erau condamnați să guverneze cu reziștii, de aceia deveniseră niște copii teribili ai coaliției.

Liberalii au simțit că useriștii vor să-i încalece, sondajele dovedeau acest lucru, PNL scăzuse la 14-15% intenție de vot. Au hotărât, de fapt Iohannis a hotărât să rupă alianța cu USR. USR-iști, proaspeți în politică, neunși cu toate alifiile, au jucat la ofsaid. Jocul a fost fatal pentru ei, geaba au plâns, s-au jelit așa de tare încât Orban, de mila lor, a demisionat din PNL. Iohannis nu a fost de întors din drumul lui, voia liniște, are nevoie să se concentreze cum trimite mingia de golf la gaura nouă, vine iarna, trebuie să schieze, nu mai vrea gălăgie. Ordinul de zi dat de Iohannis liberalilor a fost clar: alianță cu PSD, UDMR și Minorități. Asta a zis cotroceanu, asta a făcut Cîțu.

Au negociat, au dezbătut, s-au înjurat, și-au tras ghionturi politice până la urmă a ieșit o alianță, cu un program de guvernare, formată din PNL,PSD,UDMR și minorități. Fiindcă liberalii plângeau prea tare, PSD-ul, din condescendență, gândindu-se mai ales la crizele mari care domină România, a dat satisfacție PNL să-și pună premierul. Însă, cine are premierul are și cea mai mare responsabilitate, așa a gândit PSD.

Premierul urmează să aibă mandat limitat până în mai 2023, de atunci în colo primul ministru va fi de la PSD. Doamne ajută să reziste până atunci!

De la Bruxelles, Bogdan Rareș, proaspăt rimelat și fardat, s-a auzit cum avertiza PSD-ul că dacă face figuri la guvernarea de acum, din mai 2023 va veni el ca ministru în guvernul pe care îl va prezida PSD-ul și or să vadă social-democrații pe dracu. Măi frumusețe feminină, măi Greuceanule, măi Făt-Frumos în travesti, măi Ileana Cosânseana cu operație de schimbare de sex, dacă ești așa de tare și forțos de ce nu ai intrat în guvern acum? În aceste momente țara noastră, România, presupun că știi cum se numește, trece prin crize foarte grele, cu mari impacturi sociale, financiare, politice și de sănătate, acum era nevoie de un mare patriot așa cum pretinzi a fi. Vrei să-ți spun eu de ce nu ai venit? Nu pentru că ai niște proiecte, astea puteau fi duse la capăt și de alții. Nu ai venit dintr-un calcul simplu, ca ministru în România câștigi cam 20% din îndemnizația de europarlamentar. Mai mult decât atât, funcția de ministru, mai ales în aceste vremuri, este una cu mari riscuri să nu dureze și atunci rămâneai pe afară, pierdeai și de la Bruxelles și din țară. Ăsta ești tu, un oportunist, așa te poți sacrifica, vorbind, nu punând osul la treabă.

Te cred că îți dorești să-ți treci în CV funcția de ministru, de aceea în mai 2023 poți veni de la Bruxelles ca ministru fiindcă nu vei mai pierde mult de la Parlamentul European, în 2024 vor fi noi alegeri. Bune calcule ai făcut, politicianule!

Nicolae Ciucă între nicovală și ...măCiucă

 

     Astăzi Președintele României a nominalizat pe liberalul Nicolae Ciucă drept prim ministru desemnat. După părerea mea Nicolae Ciucă ca premier va fi între măciuca PSD și nicovala PNL. Un prim ministru care nu este președinte de partid, mai ales într-o alianță politică, este din start linșat politic. Domnul Ciucă dacă nu va da o lovitură de Modrogan să ajungă președintele PNL, nu va fi altceva decât un om de paie. Social-democrații care au ministerul de finanțe îi pot pune multe bețe în roate, iar d-l Ciucă nu va putea lua nicio hotărâre până ce nu se va consulta cu partidul. Una este să fii Președintele partidului în funcția de premier și alta este să fi premier și fără nicio funcție de conducere în partid.

Spunea cineva de la Realitatea că PNL a reușit performanța ca fiind partid care a inițiat negocierile să aibă mai puține ministere decât PSD. E normal să fie așa, PSD are mai mulți parlamentari. De drept ar fi trebuit ca social-democrații să aibă și premierul, însă Ciolacu nu s-a înghesuit să revendice această funcție, doar a mimat lupta pentru șefia guvernului. Bine a făcut! Chiar dacă acum sunt într-o alianță de conjuctură PNL-PSD, ei sunt adversari politici. Mâine, poimâine, vor fi alegerile. Electoratul va cere socoteală PSD. Însă faptul că nu au premierul au o scuză. Noi am vrut să facem, am vrut să dregem, am ieșit public și am cerut primului ministru să fie de acord cu măsurile propuse de noi. Am fost refuzați de fiecare dată, motiv pentru care, noi, iată, în semn de protest ieșim de la guvernare.

Bietul domn Ciucă va fi încasator, va primi pumni atât de la social-democrați cât și de la liberali. PSD-ul se poate împotrivi la multe măsuri antiromânești pe care liberalii ar putea să le ia, așa cum au făcut-o în timpul guvernării de tristă amintire PNL-USR condus de penibilul domn Cîțu. Mai mult decât atât, având ministerul de finanțe vor putea marșa după voia lor. Trebuie, totuși, să recunosc că la ministerul de finanțe vom avea un specialist, unul dintre cei mai buni specialiști din generația tânără.

PSD-ul vine din postura de salvator. Era nevoie ca social-democrații să vină la guvernare. Ministerul Sănătății prin prof.dr. Alexandru Rafila va avea un mare câștig, asta sper să se vadă și în atenția acordată pacienților indiferent de boală, fiindcă, nu-i așa, pe lângă Covid și diabetul și cancerul și bolile de inimă, de rinichi, plămâni, etc. toate omoră, prin urmare toți bolnavii, indiferent de boală,  trebuie să aibă tratamentul necesar.

Este necesară vaccinarea, însă nu este suficientă. Nu înțeleg un lucru, dacă vaccinul nu este obligatoriu, de ce se pune problema ca testările să fie plătite de către salariați în situația în care nu sunt vaccinați? Nu este în regulă. Oamenii se îmbolnăvesc de covid nu pentru că nu au respectat niște norme de tehnica securității muncii, ci fiindcă acest nenorocit de virus a venit de undeva, nu știu de unde. De venirea virusului nu se fac vinovații salariații netestați și nevaccinați.

Încă ceva. Vreau să menționez că în ceea ce mă privește sunt vaccinat. A venit prin septembrie valul patru. A venit tare, a izbit cu forța o țară nepregătită să-l primească. Sigur, pe noi ne iau toate prin surprindere, chiar și zăpada din februarie. Revin. Valul a venit și-a luat cota de morți, încă mai are ceva de adunat, probabil după 10 decembrie se va liniști. Asta nu va fi datorită vaccinări, ci ăsta este ciclul lui de existență pe val, așa cum odinioară venea ciuma, omora o parte din locuitori apoi pleca mai departe.

Domnul profesor Rafila, ca ministru al sănătății, va avea grijă să aprovizioneze farmaciile cu medicamente de strictă necesitate pentru ca eventualii bolnavi de covid să se poată trata, la recomandarea medicului de familie, în ambulatoriu pentru ca spitalele să nu mai fie suprasolicitate și boala să fie luată din pripă.

Încă ceva, liberalii să lase dracului sictirul cu care privesc spre social-democrați, să-i considere mai repede salvatori. Oricât de prost vor guverna PNL cu PSD tot vor guverna mai bine decât au guvernat PNL cu USR.

Precupețele din vârful statului

 

  Se negociază, se tot negociază. Se lasă greu vândută vaca, încă mai are ceva lapte. Toți ar vrea să stea la muls, apoi să vândă laptele. Niciun partid nu vrea să pască vaca, să-i dea apă, s-o îngrijească.

Să negocieze, să țipe unii la alții, să se înjure, așa fac precupețele când nu se înțeleg și-și pun poalele în cap. Pe mine, pe noi, plebea, ne interesează dacă vor ajunge la liman, dacă vor instala un staroste la Palatul Victoria. Cu baciul din fruntea statului și cu micul ciobănaș din fruntea PNL e greu să găsești punți de legătură.

Mă așteptam să văd ieșind fum alb, semn că negociatorii au bătut palma și s-au înțeles, mai bine zis, au înțeles care le este misia. În locul fumului aducător de vești bune, am observat că aproape toți negociatorii au propriile fumuri, cam negre e drept, semn că au luat-o pe ulei.

Ieri am văzut doi lideri de partid și un potențial candidat de premier care au ținut scurte speeches-uri. Au informat populația aceea care stă cu sufletul la gură să audă că acești vajnici negociatori, pe banii poporului, au făcut o mărgică, au produs ceva. Ei bine, toți trei , au declarat în fața camerelor, că nu au nimic de declarat, adică, spus pe românește au venit în fața camerelor doar să spele la varză.

La Cotroceni există un cârmaci, unul care ia mulți bani, care are mașină la scară și mulți paznici, are secretare, consilieri, un adevărat aparat administrativ, plus chelneri și alte cameriste. Mă așteptam, ca acest Inalt Funcționar să ia taurul de coarne și între două găuri la golf să transmită ordine clare celor de urzesc un nou guvern. Însă cum domnia sa, între o excursie în Egipt, o întrunire în Scoția și o partidă de golf, nu i-a mai rămas mult timp, a preferat să dormiteze pe banii babacei, adică ai poporului.

Cine dracu este poporul? De ce îi strică siesta de după masă și plimbarile de dimineață, prânz și seara ale Președintelui? De când Președintele are altă treabă decât aceea de a se simți confortabil în fotoliul prezidențial? Să se ia de urgență măsuri ca pe o rază de câțiva Km în jurul Palatului Cotroceni să nu circule nici o mașină, să nu demonstreze niciun individ căruia i-a intrat în cap că nu va ieși din iarnă din cauza veniturilor mici și a prețurilor mari. Asta este nesimțire să vii să deranjezi președintele, care face tot ce este posibil să se detașeze de problemele poporului, pentru toate nimicurile ce-i frământă pe aceea ce l-au votat și trimis în fruntea statului.  De ce trebuie să știe Iohannis că s-au scumpit gazul, curentul, alimentele și toate celelalte produse industriale? Crede vreunul că Iohannis merge cu coșul la Supermarket? Să fim serioși, el nu poate să-și țină în mână nici propriul palton, darămi-te să stea la rând în prăvălie. Avem un președinte domnos, rudă apropiată, dacă nu o fi o clonă a regelui Ludovic al XIV-lea, ăluia i se mai spunea și Regele Soare, ăstuia i se spune președintele întunericului. Nu greșesc, fiindcă de vrem cu bine din iarnă să ieșim va trebui să stingem lumina și să nu mai ardem gazul. Apropo de gaz, îl ard guvernanții de pomană.

Acești guvernanți care tot măcăne că nu mai pot de grija poporului, acum o freacă la rece, deși știu precis că în decembrie nu vor putea fi plătite salariile, pensiile și nici compensa facturile de curent și gaze din cauza lipsei banilor, care ar putea fi aduși doar printr-o rectificare de buget. Cui îi pasă? Astăzi suntem în 21 noiembrie, mai sunt doar 9 zile până ce luna se încheie. Ei și? Pretențios mai este și acest popor. Să le intre în cap, electoratul contează doar din patru în patru ani. Punct!

Spun liberalii că ei nu pot ceda funcția de premier, deoarece a fost votată în birorile lor statuare. Bun așa este, însă și Ciolacu a fost la fel votat de BP al PSD. Nu cred că BP al PNL este mai altfel decât cel al PSD. Chestiunea este de orgoliu, un orgoliu prost înțeles.

Negocieri, negocieri. Mai dă tu, mai lasă tu. Fură tu de la dezvoltare, fur eu de la finanțe, fură și tu de la Transporturi. E simplu. De ce nu vă înțelegeți?

Nesimțiții II

 

   

De ceva timp PNL negociază cu PSD și UDMR în vederea formării unei noi majorități în Parlament.

S-au împotmolit în procentele cu care vor fi marite pensiile, salariile minime și alocațiile pentru copii. Țin să le reamintesc celor care se joacă de-a negocierea pe suferința românilor că banii pe care îi administrează nu sunt ai lor, ci ai poporului. Observ o grijă deosebită a lui Cîțu, Vâlceanu și alții pentru protejarea deficitului bugetar. Aproape că aș fi putut fi alături de Vâlceanu și Câțu dacă aș fi observat că au renunțat la o parte din salariile lor pentru a fi solidari cu nenorociții salariați cu minimul pe economie și cu pensionarii care-și cumpără pastile cu bucata.

Atâta timp cât angajații greoiului aparat guvernamental și parlamentar mult prea înțesat cu funcționari, adjuncți de funcționari, subfuncționari și alte specimene plătite cu mulți, foarte mulți bani de la buget, nu li se vor reduce din salarii pentru a fi solidari cu pensionarii și salariații plătiți cu salarii de mizerie, nu cred în justificările lui Vâlceanu și Câțu cu privire la imposibilitatea măriri salariilor și pensiilor. Este nesimțire din partea lui Cîțu și Vâlceanu care încasează fiecare pe lună cam câte zece salarii minime pe economie, fără indemnizațiile de parlamentari, de la bugetul de stat, să vii să spui pe post pensionarilor cam așa:„muriți dracului de foame, noi avem ce mânca, ce bea și cu ce plăti să jucăm golf”. Aș fi crezut în cinstea lui Cîțu și al ministrului său de finanțe dacă ar fi renunțat la o mare parte din salariu, măcar jumătate, atunci ar fi fost credibili. Pensionarii au cotizat la stat cu bani pe perioada cât au fost angajați pentru ca la bătrânețe să aibă o pensie din care să trăiască, prin urmare actualii guvernanți nu trebuie să spună pensionarilor că mărirea de pensie duce la creșterea deficitului bugetar, fiindcă dacă ar mări pensiile nu ar face altceva decât să returneze pensionarilor cotizațiile plătite pe perioada activități lor. Îl întreb pe Cîțu, pe Vâlceanu, pe tăcutul și absentul Președinte Iohannis, ce dracu produc ei pentru căciulile de bani pe care le primesc ca salariu? În afara faptului că s-au împrumutat miliarde de euro cu dobânzi uriașe, lucru pe care orice neghiob îl putea face și pe un salariu mai mic, și s-au plâns tot timpul, ca niște babe pe marginea șanțului, că nu sunt bani, mai mult chiar, au făcut alergie când a venit în discuție măririle de pensii, salarii și alocații, altceva nu au făcut. Pentru ce dracu au ajuns la guvernare acești fătălăi dacă nu știu decât să-și încaseze uriașele salarii, însă nu știu cum să guverneze țara? Cîțu, acest premier de tristă amintire, nu se gândește că inflația anul acesta va fi, poate, mai mare de 10%, în acest caz inflația la alimente va depăși 30-35%, fără să mai punem la socoteală creșterea exagerată a prețului la energie electrică și gaze. Cum crede Cîțu, acest premier alungat de la Palatul Victoria prin Moțiune de Cenzură, că vor putea oamenii să iasă din iarnă? Să fiu cinic, Covidul a îngropat mulți pensionari, fără să mai socotim decesele din alte cauze, oare asta nu este o economie la bugetul de pensii?

PNL susține sus și tare ca liberalii să dea premierul. Ce anume recomandă PNL să dea premierul? Guvernează de  mai mult de doi ani, au avut doi premieri, pe Orban Catastrofă și pe Cîțu premierul risipitor. Astea două calamități au fost premieri din partea liberalilor. Este clar că nu au lideri de marcă.  Ori dacă au, îi țin ascunși.

Liberalii consideră că pensionarii sunt cerșetori care așteaptă să-i cadă lui Cîțu câteva firimituri de la masă. Nu, politicienilor de doi bani, nu suntem cerșetori. Suntem aceia care am construit ce voi ați furat și continuați să furați, suntem părinții voștri, deși, sincer să fiu nu aș fi mândru cu un copil ca Vasile Cîțu și nici cu unul ca Vâlceanu. Ăștia doi sunt oameni reci, fără empatie pentru semenii lor, egoiști și hrăpăreți, ipocriți și indolenți, insolenți și impotenți politic.

Ipocrizia populismului.

 

    M-am căsătorit din dragoste, pot spune cu mâna pe inimă că ne iubeam. Nu a fost suficientă iubirea pentru a ține o căsătorie, gelozia a distrus-o.

Se tot vorbește în media despre PSD-PNL=love. Nu este adevărt și nici nu trebuie să fie adevărat, asta ar însemna că acele partide se transformă în Sodoma și Gomora. Relația dintre PNL și PSD trebuie să fie aidoma relației dintre două femei de moravuri ușoare ce își împart același client bogat, adică să negocieze, de multe ori și prin tragerea de păr. Relațiile dintre partide trebuie să fie bazate pe înțelegeri ferme și pe negocieri punctuale. Pe mine nu mă sperie că partidele negociază, că se înjură, că își trag pumni( politici, evident), asta înseamnă că membrii partidelor lucrează, că se zbat, fiecare pe partea sa. Liberalii să-i îmbuibe pe cei care sunt și mai îmbuibați, iar PSD-ul să mai smulgă câte ceva din gura îmbuibaților și pentru prostimea care-i votează.

O alianță PSD-PNL nu este contra firii, cum prost se vehiculează prin presa aservită marilor corporații. Este alianța care poate da stabilitate țării, cu condiția ca partidele să fie conduse de oameni care au trecut peste nevoia de înavuțire peste noapte. O alianță PNL-PSD este precum o balanță cu două talere, partidele trebuie să mențină talere în echilibru.

Se vorbește tot mai frecvent de impozitarea progresivă. Este, la acest moment, instrumentul fiscal cel mai bun pentru a ajuta la redresarea României. Nu fac nici un proces de intenție celor bogați, nu le cer nici lor să aibă conștiință, mulți dintre ei au auzit de cuvântul conștiință probabil prin DEX-uri, alții nu au auzit de loc. Toți trebuie să se gândească cum au făcut primul milion de euro și cum alții, care trebuiau să fie vigilenți ca ei să nu facă primul milion, au închis ochii. Acum a venit timpul să dea și ei înapoi celor de la care au furat, fiindcă, a fura de la stat este egal cu a fura din buzunarele fiecărui contribuabil. Nimeni nu vrea să sărăcească bieții oameni, însă să dea și ei cât legea va fixa ca procent. Domnilor patroni, este vorba de legea ce va să fie, nu de legile pe care le-ați tot terfelit și încălcat.

Toți politicienii de dreapta în cor cu jurnaliștii de dreapta, antiromâni de fapt, plâng pe umerii întreprinzătorilor, câteva lacrimi vărs și eu dacă asta ajută. Însă, când un angajator care are, zic eu, 10 salariați și acești zece oameni îl ajută să facă profit trebuie să se gândească și dacă salariații care i-au băgat banii în buzunar au avut ce mânca seara cu familia.

Spun unii jurnaliști, prost spun, că dacă patronii măresc salariile dau faliment. Foarte bine, să dea faliment, asta înseamnă că sunt proști manageri. Nu poți să faci profit doar de pe urma proastei salarizări a propriilor muncitori. Salariații trebuie să câștige atâta cât să-și plătească utilitățile, curentul, gazele, să-și îmbrace familia și să le asigure hrana. E mult???? Nu, este de bun simț.

În 1929, 1933, muncitorii au ieșit în stradă fiindcă aveau salarii mici, poate erau chiar mai mari decât minimul de acum. Să vă fie frică guvernanților, patronilor, îmbuibaților de mânia oamenilor. Revolta poate fi un tăvălug care mătură totul în cale. De aici trebuie pornite negocierile. Lăsa-ți dracului măcar pentru un timp scurt sintagma:„mie ce-mi iese”, să trecem aceste nenorocite de hopuri sociale și de sănătate și vă va ieși și vouă ceva. Când BNR și alți importanți analiști economici spun că inflația trece de 8%, pe voi politicienii trebuie să vă îngrozească. Nu trebuie să vă tot certați pe niște minore procente de mărire a pensiilor. Dacă inflația este de 8%, înseamnă că la alimente a trecut, grosso-modo, de 25%. Nu fiți ipocriți să plângeți pe umerii poporului însă, să aveți grijă, să spuneți că măririle sunt populiste. Populiste ar fi fost dacă se dublau pensiile și poate nici atunci, fiindcă o pensie de 2000 de lei dublată nu ajungea la 1000 de euro.

Când faceți trimitere la tot și toate din UE, trebuie să faceți trimitere cu veniturile populației cu tot, nu doar cu obligațiile. Nu se poate ca un patron să aibă zeci de mașini în garaj iar salariații lui să moară de foame. Este strigător la cer. Mie personal nu-mi pasă câte avioane, trenuri și mașini are un patron  atâta timp cât salariații lui nu duc grija zilei de mâine. Fie-vă frică de mânia proletară! Oamenii sunt răbdători, mai ales românii, însă când cuțitul la os ajunge vor cere dreptate. Și asta se va face doar cu biciul pe spatele celor ce i-au furat. Statul trebuie să se uite și la povara fiscală care apasă pe salariu. Din 2300 de lei cât un salariat cu salariu minim are, statul îi trage, sub diferite forme aproape jumătate din ei, bietului salariat din 2300 de lei îi rămân net în mână 1400 de lei. Tâlhar este statul.

 Nimeni nu spune să nu facem investiții, însă să facem investiții cu români, iar pentru asta trebuie să-i plătiți! Nu-i lăsați să plece peste hotare, vom ajunge să fim o Românie fără  români.

NESIMȚIȚILOR!

 

   

   De aproape două luni se spală la varză în spațiul public fără ca România să fie guvernată. Avem ca premier, acum demis însă tot în funcție, o persoană care este ruptă de orice realitate. Liberalii, în frunte cu Iohannis se poartă ca o domnișoară de moravuri ușoare în care, dintr-o dată, s-a trezit pudoarea și se poartă ca atare. Aleargă de la USR la PSD, ba s-ar culca cu social-democrații, ba s-ar așeza pe genunchii hastagiștilor. Se alintă, se pisicește, se gudură pe lângă Ciolacu, zgârie ușor la ușa reziștilor, doar, doar  are să fie primit în pat de unul dintre cele două partide, însă nu ar vrea să se consume căsătoria.

Mă uitam la „Realitatea Plus”, un post de televiziune care se vrea independent însă nu poate scăpa de vechile obiceiuri, multe neroade. Există o fătucă, ceva mai purie pe numele ei Anca Alexandrescu, realizator la mai sus menționata televiziune. Această fată, fiica unui mare jurnalist, a crescut în umbra PSD. Ce spun eu în umbra, chiar la masa PSD. A făcut parte dintre cei care au luat deciziile, sau și mai rău, care au influențat deciziile din postura de consilieră a lui A. Năstase, S.Oprescu, V.Ponta, L. Dragnea, V. Dăncilă. Lungă lista și lung timpul petrecut de către nervoasa ziaristă în mijlocul social-democraților. Dacă erau așa de răi acești pesediști de ce naiba nu ai plecat cucoană din rândurile unui partid care îți știrbea imaginea? Nu cumva porția pe care o aveai din banii PSD era mare?

Marinela Mititelu, o altă jurnalistă de la „Realitatea Plus”, sigur mai sunt și alții, însă mă opresc aici.

Acești jurnaliști, un fel de Rică Venturiano, care plâng pe umerii săracilor, însă au grijă să taxeze social-democrații că măsurile pe care le iau, ori vor să le ia, sunt populiste mă refer la astea cu creșterea de pensii, alocații și salarii, aici scriu despre acel nenorocit de salariu minim care este undeva la 1400 de lei net. Măi, jurnaliștii lu' pește prăjit, aceste măriri, care oricum nu sunt mari deloc, abia să ajute populația săracă a României să iasă din iarnă. Ăia care vor scăpa din brațele morții numită Covid.

Sunt convins că dacă la „Sănătate” va veni un ministru PSD și va aproviziona farmaciile și spitalele cu medicamente pentru tratarea bolnavilor de covid i se va reproșa că a luat măsuri populiste.

Adică pentru voi, deontologii lu' pește prăjit, tot ce se face pentru salvarea populației paupere de la moarte, fie prin îngheț și înfometare, fie prin tratarea în spitale, este populism?

Înainte de a face autostrăzi, salvați populația! E simplu. Așa procedează un guvern responsabil. Oricum autostrăzile sunt povești din care se storc bani. Investițiile sunt un sac fără fund unde se bagă niște foarte mulți bani care sunt trași în propriile buzunare de niște băieți foarte deștepți.

Cum poți Marinela Mititelu să spui că a mări pensia nenorociților care își cumpără cu bucata pastilele pentru boliile de care suferă este populism? Din nenorocire sărăcia este un adevăr groaznic de trist. Nu pensionarii au adus România în faliment. Pensionarii de astăzi construiseră, de bine, de rău, ceva în vreo treizeci de ani de socialism. În treizeci și doi de ani de capitalism ce s-a construit? Aud? Voi ziariștii așa ziși de dreapta împreună cu clica de îmbuibați ați distrus România.

Cu scârbă aud leitmotivul:„sunteți de treizeci de ani la guvernare cu referire directă la PSD, uitând totodată că dreapta a avut Președintele timp de 21 de ani, iar guvernarea de dreapta a fost timp de 18 ani. Asta ca să ne liniștim cu aruncarea lăturilor în capul PSD. Încă un amănunt, niciodată în guvernarea de dreapta, în afară de 2008 când PSD-ul a forțat mâna premierului Tăriceanu, dreapta nu a făcut mărire de salarii și pensii. În 18 ani de ce nu ați făcut autostrăzi? De ce nu ați construit spitale? Nesimțiților!

Câți oameni trebuie să mai moară?

 

     Suntem într-o criză medicală fără precedent. Poate doar în vremea ciumei lui Caragea se mai numărau atâția morți pe zi. Deasemeni, de la apariția valului patru al epidemiei de coronavirus, România se află într-o criză politică. De aproape două luni nu avem un guvern plin, avem un guvern interimar care nu poate lua anumite decizii, inclusiv nu poate da Ordonanțe de Urgență. Guvernul Câțu a picat printr-o Moțiune de Cenzură. În cei doi ani de când PNL se află la guvernare în diferite alianțe a picat de două ori testul democratic al Moțiunii de Cenzură. Asta ar trebui să dea de gândit Președintelui României care se joacă de-a consultările politice și de-a nominalizările de candidat de premier.

Partidele parlamentare nu găsesc formule de guvernare și asta are la bază anatema aruncată de Iohannis asupra PSD, deși, Președintele României trebuie să fie în afara jocului politic.

Privesc cu adâncă îngrijorare la gâlceava, la țâfnele partidelor politice. Liderii acestor partide parlamentare uită că au ajuns în Parlament nu pentru că fotoliile de parlamentarii le aveau moștenire de la tac-su și nici de la mă-sa, ci pentru că poporul, ăsta care acum este lăsat să moară prin spitalele fără medicamente, i-au votat, iar votul lor i-a făcut parlamentari. Cîțu, cum dracu să spui că(sâc)Cîțu este liderul celui de-al doilea partid ca mărime din Parlament, este o nulitate din toate punctele de vedere, dacă nu este cumva un vânzător de țară. Cioloș, despre el se știe că nu are nimic în comun cu România, el este trimisul vestului la noi pentru a face jocurile celor din Franța și nu numai. Acești doi lideri politici privesc alianțele politice ca pe căsătorii. Sigur, România este un stat democratic, european care recunoaște dreptul minoritățile sexuale, pe cale de consecință se pot privi și prin această prismă, asta în privat. Pe scena politică se pot alia. S-au văzut alianțe politice, care au funcționat pe o anumită perioadă, dintre cele mai ciudate din punct de vedere al ideologiei și doctrinei, nu că aceste partide ar mai avea așa ceva.

Stalian s-a aliat cu Hitler, chiar îl numea pe Hitler ca fiind „Prietenul Păcii”, asta nu l-a împiedicat pe Hitler să atace URSS. Anglo-americanii s-au aliat cu sovieticii, asta nu i-a împiedicat mai târziu să se urască și să fie într-un „Război Rece” cum plastic l-a numit Churchill.

USL-ul a funcționat bine și poate mai era și astăzi dacă cineva, nu știu cine, oricum persoană puternică, nu s-a gândit la acea vreme ca PNL să rupă alianța cu PSD și să fuzioneze cu PDL, iar Iohannis să ajungă Președintele României, chestia cu Ponta care a rupt alianța USL nu ține.

Iohannis ar trebui să lase orgoliul deoparte să nu se mai joace de-a nominalizarea de prim-miniștrii și să adune partidele parlamentare la aceași masă, unde el să fie moderator și astfel să poată forma urgent un guvern puternic susținut parlamentar care să poate administra multiplele probleme cu care țara se confruntă. Politicienii, mai ales cei liberali și useriștii să lase eticheta aplicată AUR că ar fi un partid extremist, extremist poate fi catalogat USR.

Domnule Iohannis, câți oameni trebuie să mai moară pentru ca dumneata să vezi gravele lucruri care se petrec în ROMÂNIA? Moralmente ești vinovat de escaladarea deceselor, de dinamica fără precedent a infectărilor cu Covid 19, asta pentru că ai ieșit în mass-media și ai declarat sus și tare că ai învins pandemia. Populația era derutată de fluxul de informații antivaccinare, anunțul făcut de dumneata cum că noi românii am reușit, chiar și nevaccinați, să învingem pandemia, a făcut ca populația să se relaxeze și să renunțe la vaccinare. Fiindcă, nu-i așa, dacă nu mai era pandemie de ce s-ar mai fi vaccinat? Eu nu înțeleg cum, în asemenea momente, poți să stai liniștit? Dumitale ca Președinte al acestei țări îți spune cineva cât de gravă este situația din toate punctele de vedere, sanitar, economic și politic? Domnule Iohannis, chiar înțelegi ce se întâmplă acum în Țară? Ești conștient că ești parte a politicului, mai ales că nu ești în parteneriat cu România, ci cu PNL? Cât de insensibil poți fi? Ori, Doamne ferește, așa trebuie să fie? Câți oameni trebuie să mai moară să înțelegi că PNL-ul ca nucleu guvernamental este o catastrofă?

Politicienii să lase dracului aroganțele și să se așeze la masă, să discute punctual cum pot scoate țara din criză, după ce vor rezolva cu aceste crize își pot lua și gâtul, însă până atunci să găsească soluții. De asta au cerut votul românilor, s-au considerat capabili să rezolve problemele ce s-ar putea ivi, din păcate se dovedește că avem drept politicieni niște loaze arogante.

Iepurașul Cioloș

 

   

   Iohannis, pentru a se putea plimba liniștit prin Europa, a aruncat țării și presei o jucărioară să aibă  cu ce își ocupa timpul până când, Înaltul Președinte (are aproape 2 metri), va avea chef să ia în serios crizele în care se află țara, mă refer la criza politică, criza prețurilor din energie, inflația galopantă, dar, mai ales, criza medicală. Jucărioara se numește Dacian Cioloș, Președintele USR, un tip, după părerea mea, cu mari valențe de antiromân. Singuraticul premier desemnat Cioloș a bătut la ușile PNL în speranța că(sic!) Cîțu îi va deschide și va forma o alianță politică cu USR-ul în rolul de vioara întâi. Sigur că liberalii și-au ferecat porțile, lăsându-l pe discipolul MISA al lui Bivolaru Grigorian cu ochii în soare.

Cîțu când s-a baricadat în cetatea liberală a făcut-o la ordinul și sub oblăduirea lui Iohannis. Ideea este ca Cîțu să stea cât mai mult la Palatul Victoria ca premier interimar, deși nu are puteri depline în guvernarea țării. Însă lui Iohannis și clicii lui de discipoli ramoliți nu le pasă nici cât negru este sub unghie.

În situația în care se găsește acum solitarul premier desemnat, în loc să-și depună mandatul încredințat de Președinte pentru formarea unui guvern sprijinit de o majoritate în Parlament, din simplul motiv că nu a coagulat o asemenea majoritate de susținere, vrea să meargă în Parlament să ceară sprijinul pentru un guvern minoritar USR. O utopie. Nu face altceva decât să tragă de timp, să împingă cât mai departe criza politică. Nu exclud ideea că Cioloș nu acționează de capul lui, ci la ordinul unor anumite etnități, poate chiar cu știrea și sub oblăduirea lui Iohannis. De altfel e greu să înțeleg de ce ar renunța Dacian Cioloș la funcția de europarlamentar pentru a veni la București pe un post, mai prost plătit și pe deasupra și efemer acela de premier. Mai ales că mai avusese această funcție și nu ar mai fi fost așa de tentantă. Sigur că Iohannis, după eșecul lui Cioloș va amâna cât va putea de mult următoarele consultări politice.

Îmi amintesc că în 2015 se anunțase la Bruxelles că Dacian Cioloș urma să fie premier cu câteva zile înainte ca Ponta să demisioneze. De altfel chiar și Rareș Bogdan, la acea vreme jurnalist la Realitatea, anunțase că Dacian Cioloș urma să devină premier până să demisioneze Ponta. Oare cum de se știa că Ponta urma să demisioneze, mai ales cum de se știa că va avea loc nenorocirea de la Colectiv?

Miercuri Parlamentul va respinge la vot guvernul propus de prim ministrul desemnat Cioloș. Iohannis, după ce se va gândi câteva zile, el procesează mai greu știrile, va fi nevoit să convoace consultări cu partidele politice parlamentare. În fapt un dialog al surzilor, nici măcar nu-și vor lua temperatura și pulsul, de fapt politicienii se vor plimba până la Cotroceni și înapoi la sediile lor de partid. Consultarea va fi bifată. Iohannis va ieși triumfător, va arunca, rânjind sinistru, câteva vorbe de ocară la adresa USR, PeSeDe și AUR, apoi va anunța numele candidatului de premier în persoana lui Florin Cîțu. Sigur că nu va fi votat un guvern liberal condus de Cîțu. Poate Iohannis își va călca pe mândrie, pe aroganță, pe paranoia și va desemna pe altcineva din partidul liberal să facă un guvern. Însă este greu ca Președintele să facă așa ceva, ar trebui să fie o mișcare a unui politician care vrea binele poporului român și nu doar orgoliul lui nemăsurat, deasemeni pentru a face acest pas ar trebui să aibă minimum de inteligență, ceea ce mă tem că îi lipsește.

Iohannis, Cîțu și Cioloș sunt niște ANTIROMÂNI. Nu-i interesează ce se întâmplă cu România, cu bolnavii de covid. Crede Cîțu că este suficient să spună la televizor că românii trebuie să se vaccineze și se va rezolva astfel criza medicală? Nici vorbă. Dacă într-adevăr vaccinul este soluția, habar nu am dacă este, vaccinările pe care Cîțu le cere acum, trebuiau să fii fost făcute încă în vară. Acum vaccinarea va fi bună pentru valul cinci. Asta nu înseamnă că oamenii nu trebuie să se vaccineze, care vor, evident. Deși, tare mă tem că, în viitorul apropiat îngrădirea celor nevaccinați va fi așa de mare, încât, singuri vor cere să se vaccineze pentru a putea merge la muncă, la cumpărături, la teatru, cinema, stadioane, etc.

Și uite cum vaccinul contra covid poate fi o repetiție generală pentru viitorul cip. Ce ți-e și cu scenariile astea!

Am citit în viața mea câteva cărți de istorie, am avut ocazia să văd cu ochii minții cum au procedat în momente de cumpănă marii politicieni. Unii au mers până acolo încât s-au sacrificat pe ei, când nu au putut să-și pună în aplicare măsurile care erau de ajutor pentru popor și țară.

Iohannis așa de supărat a fost din cauza multiplelor crize din țară, încât, a preferat să plece departe de România numai să nu mai sufere din cauza suferinței poporului. Halal Președinte.

Statul, Iohannis și Cîțu au eșuat.

 

Scriu pe acest blog de câțiva ani. Întotdeauna am văzut o mică luminiță la capătul unui tunel lung, întunecos și cu multe obstacole. În aceste zile s-a dus dracului tunelul și s-a stins luminița. Obstacolele pe care abia le zăream prin tunel, din cauza întunericului, s-au adunat la intrarea în tunel, practic au blocat tunelul. Așa percep situația actuală din țară. Una fără ieșire. Suntem blocați în interiorul prostiei celor ce, cu multă dezonoare, ne conduc.

După cum am aflat a sosit și valul patru al Pandemiei, val care a luat prin surprindere guvernul. Așa de tare l-a surprins încât s-a divizat. USR-ul a părăsit corabia guvernului pe motiv că premierul le-a remaniat un ministru. Cam cum spun copiii la joacă când se supără: „ce, nu mă mai joc, fiindcă mi-ai luat jucăria”Nu mai vor să revină la guvernare cât timp Cîțu este premier. Între timp numărul infectărilor crește vertiginos, la ATI numărul pacienților este în continuă creștere, decesele pacienților infectați cu covid este în creștere. Nu am scris decesele din cauza Covid-ului, fiindcă asta nu știu, știm că au fost infectați cu Coronavirus, cel puțin așa se spune. Prețul la energie(curent și gaze) a crescut în progresie geometrică, prețul alimentelor a urcat Everestul. Situația economică a României este catastrofată. Spitalele au luat foc, mulți pacienți au murit arși. PNL face congres în sală cu 5000 de membrii, poliția i-a amendat cu 2 lei/ participant = 10.000 de lei. Au urmat manifestații de stradă cu protestanți împotriva restricțiilor impuse de pandemie, împotriva guvernului și a Președintelui, aici amenzile au fost ustărătoare. Prin urmare, vorba lui Iohannis: „statul a eșuat”.

Pe lângă toate cele a apărut și o Moțiune de Cenzură a PSD împotriva guvernului Cîțu cu USR cu tot, care a trecut votul Parlamentului cu 281 de voturi, prin urmare guvernul Cîțu a fost demis, a trecut în istorie, deși asemenea premieri cu asemenea guverne ar trebui înscriși într-o coloană specială a istoriei la rubrica:„așa nu.” Rog parlamentarii să mai facă un efort și să-l suspende și pe Iohannis, apoi să-l trimită la judecata poporului. Cu o ultimă rămășiță a demnității parlamentarii să demisioneze în bloc pentru a se putea întoarce la judecata poporului prin alegeri. Chestia cu rămâne țara neguvernată este o prostie. România nu este guvernată, în sensul bun, de doi ani de zile.

Avem o criză energetică, o inflație la alimente care se ridică undeva la 30%, o criză sanitară și la toate astea se adaugă și criza politică. Să fiu limpede, nu înseamnă că dacă Cîțu continua să guverneze ar fi fost mai bine. Eu cred că țara dacă nu ar fi avut guvern ar fi mers mult mai bine, fiindcă nici haosul, cât este el de confuz, nu ar fi putut face atâta rău cât a făcut guvernul de dreapta în cei doi ani de  guvernare.

Președintelui Iohannis i s-a adus la cunoștiință faptul că „guvernul meu” a căzut, a deschis un ochi, a zis bine, ne vedem săptămâna viitoare, apoi s-a culcat la loc. Înainte de a-l lua somnul a mai mormăit că situația din țară e gravă, însă nu s-a grăbit să cheme urgent partidele pentru consultări în vederea înscăunării unui nou guvern, ci a amânat până săptămâna viitoare.

Mă întreb, așa, ca unul care a mai deschis câte o carte de istorie și am citit despre mulți conducători, fie ei de stat, ai armatei, ori patroni de întreprinderi. Scria în acele lucrări că acei conducători dormeau doar câteva ore pe noapte, restul timpului îl foloseau pentru rezolvarea multiplelor probleme pe care le aveau. Ori, Președintele României, Klaus Iohannis, nu are prea multe probleme de rezolvat. Din câte știu nu face vizite oficiale în țări străine, nu primești în vizită șefi de stat, ori de guvern, pentru stabilirea unor contacte economice, politice bilaterale. Sigur, merge la schi, joacă tenis, joacă golf, care în curând, din spusele lui Iohannis, golful va deveni sport de masă în România. Practică sportul când nu este chemat în câte un oraș din Germania, ori de aiurea, pentru a i se înmâna o medalie, ori distincție.

În aceste zile cu adevărat fierbinți pentru un Președinte responsabil, Iohannis trebuia să fie conectat la necesitățile poporului ROMÂN, fiindcă domnia sa aici este PREȘEDINTE, în ROMÂNIA. Cum nu este responsabil, iar Românii și România nu sunt o prioritate pe agenda lui, Iohannis lasă țara de izbeliște, în loc să fii fost primul care să tragă un semnal de alarmă și să cheme deîndată, dracu știe ce înțelege sasul prin „deîndată”, partidele parlamentare la consultări în vederea găsirii unor soluții viabile pentru  a forma un nou guvern capabil să administreze problemele țării, cu un zâmbet ritos, Iohannis amâna consultările cu partidele politice până săptămâna viitoare, lăsând să se înțeleagă că, dacă nu va fi acceptată ideea cu Câțu premier desemnat se vor face consultări la nesfârșit. Fiindcă așa vrea mușchii lui Iohannis.

Orgoliosul Iohannis nervos fiindcă i-a fost demis guvernul se răzbună pe toți, își încordează mușchii pentru ca partidele și mai ales USR să voteze un nou cabinet Cîțu 2.

Iohannis a eșuat în politica sa și cu Orban premier și cu Cîțu premier, prin urmare statul a eșuat odată cu Iohannis și cei doi premieri ai lui. Dumnezeu să-i ierte!

Ultima glumă: Cîțu Președinte PNL.

 

   Cîțu a fost ales Președintele PNL. Bravo! Întrebarea mea este următoarea: Cîțu știe că a fost ales liderul liberalilor? Ori el știe cine este adevăratul lider al PNL, acceptând cu grație rolul de păpușă a păpușarilor din afară reprezentați cu devotament de mânuitorul sforilor de la Cotroceni. Să ne înțelegem, Iohannis nu este vreo inteligență cu un IQ ridicat, vreun strateg, nu este vreun ideolog, nu este vreun conducător, el este doar umila curea de transmisie între cei care au interese în România și cel care le poate facilita punerea lor în practică, adică premierul. Așa se explică schimbarea lui Orban și din funcția de premier și din aceea de Președinte PNL. În 2019-2020 Iohannis îl ținea în brațe pe Orban împunându-l ca premier împotriva tuturor opozanților, inclusiv a CCR. Probabil că Orban s-a crezut de neînlocuit și a vorbit împotriva șefului de la Cotroceni.

A pățit precum corbul din poveste care, uitând că are în plisc felia de cașcaval, a deschis gura și a vorbit împotriva șefului. Așa și-a pierdut cașcavalul. Nu-l plâng pe Orban, tot o catastrofă a fost ca premier.

Iohannis, așa cum îl știm, arogant și plin de el, l-a scos de la inimă pe răzvrătitul Orban și l-a înlocuit deîndată cu obedientul Cîțu. De altfel la Congres, în ultimul moment, Orban s-a lepădat de Iohannis, după ce mai întâi Iohannis îl alungase pe Orban. În sfârșit, astea sunt jocurile din curtea PNL, jocuri care pe noi, poporul, nu ne ajută cu nimic.

Faptul că liderul liberal se numește Cîțu, ori Orban, asta nu va însemna vreo îmbunătățire pentru pătura săracă, ori vreo protecție împotriva avalanșei prețurilor.

Oamenii săraci, vor fi mai săraci, sărăcia va fi omniprezentă. Oamenii vor îngheța la propriu de frig și vor muri de foame în propriile case. Dacă în timpul lui Ceaușescu, populația avea bani, însă nu avea curent, gaze și hrană, acum, în vremea lui Iohannis și Cîțu, piața este plină de produse de proastă calitate însă și de calitate bună, pe care însă oamenii, din lipsa banilor, nu le pot cumpăra. Acum avem curent electric și gaze, însă nu avem bani să plătim prețurile exorbitante cu care se vând aceste produse energetice. De aceea singuri vom stinge becul, televizorul, frigiderul, care oricum este gol, vom închide canaua la gaze și la centrala termică. Cinismul în formă pură al guvernanților este la el acasă.

În fruntea țării se află niște indivizii rupți de realitatea românească și aserviți cu totul intereselor multinaționalelor.

Guvernarea va fi asigurată, până la Moțiunea de Cenzură, ori până când Cîțu va veni cu guvernul pentru un vot de încredere în Parlament, de către PNL și UDMR. USR-ul deocamdată este consecvent ideii de a nu guverna alături de liberali dacă premier rămâne Cîțu. Cum se pare că, deocamdată, Iohannis nu vrea să-l schimbe pe Cîțu, useriștii vor rămâne în opoziție, lucru care pe mine mă încântă. Se va forța pe sub masă ca PSD să susțină un guvern minoritar, eu sper ca PSD-ul să nu o facă, nu de alta dar ar deveni părtaș la monstruozitățile pe care Cîțu și ai lui le vor comite.

Situația este destul de încurcată. În București incidența infectării cu Covid este de 4 la mia de locuitori. Prin urmare era interzisă întrunirea a 5000 de oameni într-o sală, indiferent cât de mare ar fi fost. Totuși, Iohannis a aranjat cu Covidul ca acesta să dispară pe o rază de 100 de metri în jurul Pavilionului unde s-a ținut Congresul, doar așa se explică de ce autoritățile nu au luat niciun fel de  măsuri de împiedicarea acestei întruniri și nici nu au aplicat sancțiuni pentru nerespectarea legii privind răspândirea Covidului.

În sfârșit am aflat, pe surse, evident, din ce cauză USR-ul a ieșit de la guvernare. Spun sursele că flatulența lui Cîțu atinsese paroxismul în urma rahatului mâncat în timpul ședințelor, evident este vorba de rahat...turcesc. USR-iștii, băieți finuți cu studii în străinătate, cu diplome misterioase, netraduse ori echivalate în limba română, au strâmbat nasul la miasmele răspândite de mai marele guvernului. Voiculescu, marele ministru al sănătăți, i-a recomandat premierului să reducă cantitatea de rahat îngurgitat, nu de alta, însă, pe lângă flatulența greu de suportat nu mai lăsa și aliaților care, la rândul lor, erau la fel de dornici în a consuma deliciosul produs mai ales în timpul conferințelor de presă când trebuiau să mănânce mult.

Trecând peste toate, mă rog la Dumnezeu, vă sfătuiesc să faceți și voi același lucru, să mă întărească să pot trece cu bine peste grelele încercări ce vor veni peste noi.